Important este să gândim strategic pe termen lung

Important este să gândim strategic pe termen lung

Criza coronavirusului a însemnat pentru agricultura din România o oportunitate, aceea de a se dezvolta şi de a fi un sector strategic în economia ţării. Contextul actual le oferă fermierilor o şansă istorică să crească în anii următori şi să ajungă la un potenţial maxim, însă avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să cuprindă, printre altele, digitalizarea companiilor şi cooperarea între producători. Digitalizarea va da o altă dimensiune agriculturii în următoarea perioadă.

Astfel, randamentul agriculturii româneşti poate creşte prin digitalizare, spun specialiştii. Agricultura are un potenţial uriaş. Deşi România are peste 13 milioane de hectare de teren agricol şi peste un sfert dintre românii activi lucrează în agricultură, randamentul este departe de potenţialul maxim. Fermierii susţin că alte soluţii pentru creşterea productivităţii sunt reprezentate de aplicarea tehnologiilor performante. 

Un mare impediment în acest an a fost generat şi de seceta pedologică. Seceta nu a început în 2020 şi nu se va termina acum. Ar trebui să avem un plan strategic la nivel naţional pentru infrastructura de irigaţii. Ar trebui să facem un plan urgent de reabilitare a acestor sisteme de irigaţii. Pentru a combate seceta, sunt foarte multe metode pe care fermierii le folosesc deja - material genetic adaptat, tehnologii sau diverse tehnici de conservare a apei în sol, însă sistemele de irigaţii lipsesc din majoritatea zonelor ţării.

Seceta de anul acesta a avut efecte dramatice asupra agriculturii din România şi nu vor avea de suferit doar producătorii agricoli de cereale, fructe şi legume, ci şi cei care cresc animale, pentru că mulţi dintre fermieri procură hrana animalelor din aceste plante sau se bazează pe hrănitul animalelor de pe păşune. De exemplu, pe crescătorii de bovine îi influenţează în mod indirect seceta şi se aşteaptă ca în viitorul apropiat preţul furajelor să fie mai mare.

Un aspect pozitiv demn de notat îl reprezintă şi faptul că există un apetit pentru investiţii în zona de agricultură şi industrie alimentară, mai ales că sunt sectoare care par a fi reziliente la ceea ce înseamnă criza coronavirusului. Important este să gândim strategic pe termen lung. De exemplu, posibilitatea de a atrage fonduri europene sau de a lua credite cu dobânzi mai avantajoase de la bănci i-a stimulat pe reprezentanţii din industria agricolă să-şi facă fabrici pentru procesarea produsului finit. Însă durata de implementare a unui proiect, de câţiva ani, ori birocraţia stufoasă i-a determinat pe alţii să renunţe la planurile de investiţii.

Cu toate acestea, în acest moment, conform lui Mihai-Liviu Moraru, director general AFIR, rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare, România ocupând locul 12 la nivelul UE din acest punct de vedere.

Simona MUNTEANU