Importanța culturii de soia pentru Europa

​Cultura de soia câștigă tot mai mult teren în Europa, cu o creștere de 6.4%. Europa nu își valorifică potențialul de care dispune pentru a produce culturile de soia, deși avantajele sunt uriașe.

​În ultimii ani, Uniunea Europeană țintește creșterea terenurilor cultivate cu soia pe „Bătrânul Continent”, datorită beneficiilor care vor veni cu mărirea numărului de hectare. În 2021 s-au observat primele creșteri, fiind cu 6.4% în plus față de anul precedent (totalul producției a fost de 9.5 milioane de tone).
Deși, conform rapoartelor oficiale, în Uniunea Europeană producția de soia este în creștere față de anii anteriori, la nivel mondial cantitatea de 9,5 milioane tone reprezintă  un procent redus. În 2022, Brazilia cu152 de milioane de tone, Statele Unite  cu118.2 milioane de tone și Argentina cu 49.5 milioane de tone au fost fruntași.
 
Impactul pozitiv al soiei asupra mediului înconjurător
Producerea soiei convenţionale are efecte pozitive asupra mediului, dacă producătorul urmează Bunele Practici Agricole (BPA) de cultivare. Cultura de soia produsă pe plan local ajută la reducerea emisiilor de CO2 și a amprentei la sol.
Impactul pozitiv al soiei asupra mediului se poate vedea succint, prin intermediul unor caracteristici ale acestei plante, pe care fermierii trebuie să le ia în considerare:
• soia este o cultură agricolă care se încadrează perfect în rotaţiile culturilor din majoritatea asolamentelor;
• soia poate fixa azotul atmosferic, astfel se poate reduce sau chiar elimina fertilizarea cu  azot mineral;
• datorită însușirii de a fixa azot biologic şi aplicării mai reduse de îngrăşăminte minerale, levigarea azotului poate fi evitată păstrând astfel un mediu mai puțin poluat;
• rotaţia culturilor este o practică agricolă importantă, care menţine fertilitatea solului, soia este una din cele mai bune premergătoare pentru toate speciile din cultura mare;
• soia este o cultură, care poate fi încadrată în sistemul de agricultură ecologică, începând de la procesul de conversie şi până la producerea propriu-zisă a soiei ecologice.
 
Reducerea impactului asupra climei și a defrișărilor
În America de Sud  spațiul   dedicat agriculturii se extinde prin defrișări. Culturile de soia sunt responsabile pentru 31% din defrișările din acest continent. Uniunea Europeană este responsabilă de această acțiune agresivă asupra mediului prin faptul că cea mai mare parte din recolta provenită din noile terenuri este importată în Uniunea Europeană, cea mai mare parte sub formă de șrot.
 
O Europă fără surse de proteine contaminate de Organisme Modificate Genetic (OMG-uri)
În România anului 2023, nu se cultivă în mod oficial plante modificate genetic. Însă introducerea produselor modificate genetic este inevitabilă, fiind o țară de tranzit pentru cantități mari de astfel de produse, care sunt aduse îndeosebi din Ucraina. Pentru producătorii de soia este foarte important să fie luate o serie de măsuri preventive pentru a asigura securitatea economică şi ecologică a producției. Pentru ca măsurile împotriva contaminării cu Organisme Modificate Genetic (OMG) să fie relevante, trebuie ca semințele certificate să fie produse sub supravegherea experților agricoli şi autorităților legale prin inspecții şi controale pe durata producerii lor.
 
Asigurarea independenței proteice a Europei față de America
Deși cultivarea de soia are o mulțime de avantaje din punct de vedere economic și nutrițional, țările europene produc doar câteva procente din totalul global. Integrarea corespunzătoare a soiei în rotația culturilor, cu cereale păioase, porumb și alte culturi, creează condiţii de relansare şi viabilitate pe termen lung a culturii pentru acoperirea consumului european şi reducerea dependenței de soia provenită din surse externe.
Numărul mic de hectare cultivate cu soia este o consecință a scenei economice din secolul trecut. La începutul anilor ’60, Europa a permis importul de soia din SUA fără taxe, după care, prin subvenționări agricole, continentul nostru s-a specializat pe parcurs în producția de cereale. Asta a dus la creșterea importurilor de plante proteice, printre care și soia.
În 1992, prin acordul de la Blair House semnat între U.E. și S.U.A., suprafața dedicată culturilor de rapiță, floarea-soarelui și soia a fost limitată la la 5,1 milioane de hectare. După care, opt ani mai târziu, Uniunea Europeană a început importurile de făină de soia, deoarece făina animală fusese interzisă din componența furajelor.

​Planul de subvenționare susținut de PNS pentru 2023-2027
Planul Național Strategic (P.N.S.) susține intervenții care să promoveze aplicarea voluntară de metode și tehnici agricole prin acordarea de plăți compensatorii.
 
Obiectivul general este „sprijinirea unor venituri fiabile ale fermierilor și a rezilienței sectorului agricol pentru a spori securitatea alimentară pe termen lung și diversitatea agricolă, precum și pentru a asigura sustenabilitatea economică a producției agricole în Uniune“.
 
Cele mai importante dintre aceste obiective sunt:
1. sustenabilitatea economică a producției agricole ce este vizată cu principalele intervenții: BISS, CRISS și CIS-YF;
2. aplicarea de practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil –intervenția fiind cunoscută sub denumirea PD-04;
3. practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) – intervenția PD-05;
4. consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole susținută prin intervenția sprijin cuplat PD-09, subvenția directă.
Soia este menționată și trecută ca plantă recomandată în cultivare în toate aceste obiective și intervenții, fiind o plantă proteică, fixatoare de azot și potrivită în asolamente pentru respectarea cerințelor de rotație. Suprafețele minime ce sunt necesar a fi cultivate pentru a accesa diferitele forme de subvenție urmează să fie stabilite în detaliu prin Norme de aplicare (aflate în dezbatere publică în această perioadă)
„Doar bunele practici din agricultură, finanțarea constantă din partea autorităților și munca susținută ne pot aduce la același nivel de producție precum Austria. Culturile de soia, pe lângă faptul că sunt o sursă alternativă de proteine, sunt și o sursă importantă în hrana oamenilor și a animalelor. Pe scurt, culturile de soia au o mulțime de beneficii de care putem profita din plin începând de acum”, a declarat Bogdan Radu, CEO RWA Raiffeisen Agro România
 
Sprijinul direct PD-09
Această subvenție oferită prin P.N.S este un bun argument pentru creșterea suprafeței cu soia de către fermierii care au experiență.
Pentru anul 2023, alocarea financiară orientativă este de 26,4 milioane EURO cu un cuantum planificat de 150 EURO / ha, pentru o suprafață ce se dorește a fi de minim 176.000 hectare.
Dar care sunt criterii de eligibilitate pentru a primi finanțarea?
Fermierul valorifică o producție minimă anuală prevăzută în legislația națională, către unitățile de procesare și/sau utilizează producția în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deținute. Nivelul propus în proiectul de Norme de aplicare pentru anul 2023 este de 1900kg/ha, dar sunt depuse multe solicitări pentru reducerea acestei cantități minime la 1300kg/ha pentru încurajarea cultivării de soia și în sistem mai puțin intensiv.
Un al doilea criteriu important este ca fermierul să utilizeze sămânță certificată în conformitate cu legislația națională.
Intervenția contribuie la asigurarea sustenabilității fermierilor; și la nivel de țară la menținerea unei suprafețe constante cultivate cu soia de circa 176.000 hectare.
„Vrem să luăm exemplul fermierilor și guvernanților austrieci. Ei au reușit să identifice această nevoie a Uniunii, acest deficit și să o transforme în oportunitate. Suntem siguri că prin subvenționarea fermierilor români, dar și prin multă răbdare și deschide la acest tip de cultură, vom putea profita și noi de această oportunitate în anii care vor urma“, a continuat Bogdan Radu.

​Evoluția suprafețelor și producțiilor de soia în România începând cu 2015
Datele publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ne arată o relativă stabilitate a suprafețelor cultivate cu soia în România, în jurul cifrei de 150 mii hectare și o variabilitate destul de mare a cantității totale recoltate -cauzată de producțiile medii la hectar mai scăzute în anii de secetă. Este de remarcat anul 2018 când România a produs peste 4,6 milioane de tone, la aceasta contribuind producția medie record de 2,75 tone/ha.
De asemenea merită punctat și nivelul obținut în anii dificili 2020 și 2022 când producțiile medii au scăzut la 1,86, respectiv 1,96 tone la hectar.

​Cypress, o soluție marca RWA Raiffeisen
Dacă sunteți în căutarea unui soi de semințe de soia cu plasticitate foarte bună, atunci Cypres de la RWA Raiffeisen Agro România este soluția. Se adaptează și dă rezultate în cele mai dificile condiții. Vorbim de plantă foarte puternică și sănătoasă, versatilă și cu un potențial de producție ~ 4700 kg/ha.
Pentru mai multe detalii despre acest produs accesați link-ul https://raiffeisen-agro.ro/pf_rwa/cypress/
 
Despre companie
RWA Raiffeisen Agro România are la bază o experienţă de peste o sută de ani a grupului internaţional din care face parte. Acesta s-a extins din Austria în Europa Centrală şi de Est, deschizând noi filiale şi construind parteneriate de încredere cu furnizori şi producători locali. RWA Group, deținut de cooperativele de fermieri austrieci, a raportat afaceri de 2,95 miliarde euro pentru anul 2021.