„În agricultură este nevoie de organizare, finanțare și asigurare”

​Fermierul Cornel Stroescu este cunoscut în branșă. Domnia sa are în județul Mehedinți o fermă vegetală de peste 2.000 ha, bine dotată, cu spații de depozitare, dar și o fermă de creștere a găinilor ouătoare. A activat într-o organizație a fermierilor și a fost propus în funcția de președinte al Camerei Agricole Naționale - instituție al cărui statut nu a fost încă legiferat.

Fermierul Cornel Stroescu este cunoscut în branșă. Domnia sa are în județul Mehedinți o fermă vegetală de peste 2.000 ha, bine dotată, cu spații de depozitare, dar și o fermă de creștere a găinilor ouătoare. A activat într-o organizație a fermierilor și a fost propus în funcția de președinte al Camerei Agricole Naționale - instituție al cărui statut nu a fost încă legiferat.
În opinia sa organizarea agricultorilor este esențială pentru dezvoltarea sectorului iar camerele agricole joacă un rol important în acest sens. Scopul acestora este de a acorda consultanță de specialitate, de ordin tehnic, economic, juridic, funciar etc. Totodată prin intermediul lor se promovează politica agricolă comună, programele naționale de susținere financiară, cercetarea aplicată, formarea profesională și multe altele. Nu trebuie uitat nici faptul că aceste camere agricole reprezintă un partener de dialog cu autoritățile publice.
„Anul trecut președintele Klaus Johannis a respins legea camerelor agricole. Consider că nu se vrea să fim organizați. Am luptat să avem camere agricole în toată țara, în fiecare județ ca să știm cine și ce produce, să oferim consultanță, inputuri de calitate, să vindem producția, în primul rând a micului fermier. Prin camerele agricole am fi fost mai bine organizați, am fi avut mai multe proiecte pentru accesarea banilor europeni și prime pentru asigurarea culturilor. În agricultură trei lucruri sunt esențiale: organizare, finanțare și asigurare.”
Privitor la demararea investițiilor în agricultură, Stroescu este de părere că statul ar trebui să se implice mai mult. „Se cunosc riscurile din agricultură, dar se mai știe și că în fiecare an se investește în agricultură și aducem plusvaloare. Din păcate, băncile comerciale nu sunt deschise spre afacerile agricole - în cazul investițiilor nu preiau acea investiție drept garanție. De aceea, este important ca statul să ne garanteze. În zootehnie, de exemplu, investițiile sunt semnificative și dificil de susținut. În momentul de față am credite de investiții de 3 milioane euro pentru tehnologizarea fermei. Fondurile europene nu ne ajung. În noul program financiar cei cu suprafețe de peste 200 ha nu mai pot accesa bani europeni pentru achiziția de utilaje agricole. În plus prețurile la energia electrică sunt foarte mari și condițiile pe care ni le pun furnizorii de energie sunt draconice. Vor să plătim de șase ori mai mult pe kilowatt-oră dacă consumăm mai mult. Nu este vina noastră dacă nu s-au făcut investiții în rețeaua de transport energie electrică. În aceste condiții ne este dificil să rămânem în piață.”
 
Fermierul mehedințean apreciază rolul important pe care fondurile europene l-au avut și îl au în dezvoltarea sectorului agricol.
„Sunt fermieri care au crescut chiar și cu 300% datorită fondurilor europene. Este și cazul meu, pentru că am accesat bani europeni am crescut ferma, capacitatea de producție, suprafața lucrată, locurile de muncă, contribuția către statul român, etc. Însă nu toți banii accesați au ajuns acolo unde trebuia, nu au fost bine gestionați și nu au creat plusvaloare. Cred că din anul 2007 și până în prezent randamentul banilor europeni nu este nici de 50%. În opinia mea fondurile europene trebuie să ajungă la fermierii care au potențial de creștere.”
De la viitorul Plan Național Strategic (PNS) Stroescu așteaptă să răspundă nevoilor reale ale agricultorilor.
„Agricultura este cel mai riscant domeniu al economiei pentru că depindem de precipitații și vreme. Știm cât investim dar nu știm dacă ne vom scoate cheltuielile. Lucrul acesta trebuie să-l facem, nu ne plângem pentru că trebuie să producem, nu în fiecare an a fost secetă, însă atunci când a fost foarte mulți fermieri afectați au pierdut totul iar statul nu i-a ajutat cu aproape nimic.”
 
Ana Ioniță