În aşteptarea ploilor

1/5/2020

În aşteptarea ploilor

În România, în ultimii 30 de ani a plouat mai puţin. Problema mai mare este că ploile nu cad atunci când trebuie şi, când într-un final apar, tind să fie în cantităţi mari. Avem aceeaşi cantitate de precipitaţii, dar în reprize intense. Fermierii au simţit totul pe pielea lor şi efectele secetei, dar şi ale unei ploi venite când nu trebuia. Fiecare secetă, ploaie, vânt, val de frig sau de căldură are o consecinţă directă asupra culturilor, dar mai ales asupra costurilor de producţie. Aceştia sunt factorii pe care un fermier nu-i poate controla, dar cu care trebuie să lucreze an de an. „Din cauza secetei, rapiţa a consumat 6000 litri, in loc de 3000 litri“, precizează un fermier. Seceta face pământul mai greu de lucrat şi mai costisitor.

Avem de-a face cu secetă pedologică cum nu s-a mai văzut, după cum spun oamenii îmbătrâniţi în agricultură. Unii ar asocia situaţia actuală cu cea din anul 1947, cu foametea de atunci. Nu cred că este cazul să exagerăm. În România anului 2020 nu se va muri de foame, cu riscul de a nu se produce un bob de grâu. Dar nici bine nu le este fermierilor care au investit în producţia de cereale sau în creşterea animalelor. Specialiştii recomandă tot mai mult cultivarea soiurilor tolerante la secetă, rupere şi cădere şi care necesită un conţinut scăzut de apă.

Vestea bună, potrivit specialiştilor în agrometeorologie, este că la începutul lunii mai sunt prognozate mai multe valuri de ploi abundente în aproape toată ţara. Enormă este bucuria fermierilor care aşteaptă de mai mult timp precipitaţiile care să ajute atât culturile de toamnă - grâul şi rapiţa, dar mai ales pe cele semănate în primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, i-a asigurat pe fermieri cu ceva timp în urmă că vor fi despăgubiţi în raport de pierderile suferite. Pentru a rezolva o parte din probleme, sistemele de irigaţii ar trebui puse în funcţiune, canalele să fie pline cu apă, staţiile de pompare refăcute acolo unde se mai poate.

Vor exista proceduri simplificate pentru fermierii care vor să-şi asigure culturile. Ministrul Agriculturii a anunţat că aceştia vor primi mai uşor sprijin pentru plata poliţelor. 40 de milioane de euro sunt alocate în acest scop. Măsura a fost anunţată în condiţiile în care seceta extremă distruge culturile de pe milioane de hectare. În plus, autorităţile vor evalua situaţia pentru a acorda despăgubiri în mod echitabil.

„Deschidem o sesiune anuală pentru toate culturile sau speciile. Simplificăm mult ghidul solicitantului şi am renunţat la trei piese din cele şapte care erau la dosar, rămânând doar contractul de asigurare cu anexe, documentul sau documentele care atestă plata a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare, actul de identitate şi documentul privind codul IBAN“, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii. Însă fermierii îi cer de urgenţă ministrului Agriculturii stabilirea unei sume fixe per hectar, în lei, un ajutor care să le fie plătit pentru suprafeţele agricole distruse de secetă. Aşa cum este concepută în acest moment, procedura pentru despăgubirea fermierilor implică atât de multă birocraţie, comisii şi comitete încât fermele falimentează până-şi primesc banii.

Ca urmare a manifestărilor de instabilitate atmosferică accentuată înregistrate în majoritatea regiunilor ţării la sfârşitul lunii aprilie, unităţile operaţionale din cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor au desfăşurat primele acţiuni de combatere a căderilor de grindină din acest an. Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, unităţile din cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor fiind pregătite pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, prin intervenţii active în atmosferă.

În sezonul 2020 de combatere a căderilor de grindină, numărul punctelor de lansare şi, implicit, a suprafeţei protejate faţă de fenomenele meteorologice periculoase a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori, la o suprafaţă protejată de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare.

Alte 15 puncte de lansare sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar alte 26 se află în diferite stadii de construire. Activităţile de combatere a grindinei generează modificări ale condiţiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acţiune, în spaţiu şi timp.

Simona MUNTEANU

0 Comments

articole

În aşteptarea ploilor

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT