În dialog cu fermierii - IUNIE 2017

În dialog cu fermierii - IUNIE 2017

- De ce utilaje agricole mai aveţi  nevoie pentru a vă dota ferma?

George Sîrbu, administrator SC Agroedy Sir SRL, localitatea Ciurari, judeţul Teleorman

„Cultiv o suprafaţă de 80 ha. Ferma era dotată până în 2016 doar cu utilaje româneşti, când am început să optez pentru utilaje moderne. Am avut două tractoare U650 şi toată gama de utilaje, dar îmi era foarte greu să mă încadrez cu lucrările în epoca optimă. Acum am un tractor Massey Ferguson de 140 CP, un plug Kverneland, un scarificator Maschio Gaspardo, o semănătoare de păioase Kverneland de 4 m, un combinator şi o maşină de împrăştiat îngrăşăminte Kverneland Exacta CL, de care sunt mulţumit. Anul acesta am achiziţionat o semănătoare de prăşitoare Maschio Gaspardo, deoarece am plecat de la ideea că, dacă pregătesc terenul foarte bine, am nevoie şi de o semănătoare care să semene la fel de bine pentru a avea densitatea necesară şi productivitate pe masură. Am depus un proiect pentru accesarea fondurilor europene, care a fost aprobat, numai că iniţial procentul de cofinanţare era de 70%, iar acum s-a redus la 50%. Nu am renunţat, dar nu pot să spun că este uşor. A trebuit să fac investiţii pentru că îmi erau necesare pentru a obţine producţii bune. În viitor, fie cu fonduri europene, fie din surse proprii, intenţionez să cumpăr un tractor de 100 CP, un disc şi o maşină de erbicidat. Încă nu m-am hotărât ce marcă va fi maşina de erbicidat, însă lăţimea sa de lucru trebuie să fie corelată cu cea a utilajelor. Acest aspect este extrem de important. Văzând multe câmpuri, am observat că sunt foarte mulţi fermieri care nu lucrează cu urme tehnologice. Din punctul meu de vedere, se obţin multe avantaje dacă se lucrează după aceste urme. Un prim avantaj este faptul că nu mai ai nevoie de jalonieri. Nu toţi tractoriştii ştiu să folosească sistemul GPS. Având urme tehnologice, poţi merge pe ele la lucrările de fertilizat şi erbicidat şi, mai mult decât atât, poţi intra în câmp chiar dacă au căzut precipitaţii pentru că a doua zi pământul s-a zvântat. Circulând pe aceleaşi urme mereu, pământul se tasează. În primăvară, după Paşti am avut această experienţă, când au căzut precipitaţii de 30 l/mp şi totuşi am reuşit să intru în câmp şi să fac tratamentul la cultura de rapiţă. Nu dispun de combină, pentru că nu se justifică la suprafaţa pe care o lucrez şi, chiar dacă aş putea s-o achiziţionez cu fonduri europene, costurile cu întreţinerea unei maşini de recoltat sunt mari. Consider că o astfel de investiţie se poate amortiza de la 200 ha în sus. Anul trecut, culturile de grâu şi floarea-soarelui mi-au adus un profit bun. De anul acesta am şi cultură de rapiţă în asolament. Cultura arată excelent, în condiţiile în care a fost semănată la 29 septembrie, pentru că nu a plouat. Culturile de primăvară arată bine, nu am avut probleme cu băltirile, deoarece le-am eliminat prin faptul că am efectuat întâi lucrarea de scarificare şi apoi am arat. Anul trecut am fost mulţumit de producţia de grâu, însă anul acesta sper să obţin o cantitate mai mare, de 6,5 t/ha, deoarece am avut utilaje performante şi am semănat la timp, în epoca optimă. Faptul că ne-am dotat ferma sub aspect tehnic s-a văzut şi în producţiile obţinute. Având utilaje performante şi făcând lucrări de pregătire a solului de calitate, am semănat la timp şi acest lucru te obligă să faci tratamentele necesare culturii respective, mai ales că ea promite producţii bune. Anul acesta am făcut două tratamente la cultura de grâu, pe când anul trecut am efectuat doar unul. Era păcat de cultură să nu-i fac tratamentele care s-o protejeze de boli şi dăunători.“

---

Butcaru Dumitru, localitatea Cogealac, judeţul Constanţa

„Avem o suprafaţă agricolă de 1.000 ha. Dispunem de tehnică agricolă, respectiv tractoare JD şi toată gama de utilaje. Achiziţia lor a fost făcută prin leasing, pentru că modalitatea de a accesa fonduri europene este prea greoaie. În fiecare an am încercat să beneficiez de sprijin financiar de la UE. Sunt stabilite foarte multe criterii pentru a obţine un punctaj mare. Din cauza unor reguli absurde avem un grad de absorbţie aşa mic. Prefer să fac leasing şi să mă concentrez pe obţinerea unor  producţii bune. Trebuie să ne dotăm pentru a ţine pasul cu noutăţile tehnicii agricole. Avem nevoie de utilaje noi şi vrem să înnoim parcul de maşini agricole. Ne-ar trebui un tractor de 400 CP, utilajele aferente şi o combină JD, clasa S. Din anul 2005 ne-am orientat spre John Deere şi la el am rămas. Din 2010 lucrăm cu sisteme GPS pe utilaje, avem o precizie de ±2 cm,  care ne ajută foarte mult, pentru că putem munci şi pe timpul nopţii. Culturile de primăvară arată bine, le-am semănat devreme, au răsărit frumos şi sunt speranţe că vom obţine producţii bune. Rapiţa se prezintă şi ea corespunzător, deşi 80 ha din cele 260 ha le-am întors. Dispunem de spaţii de depozitare pentru 4.000 de tone, iar grâul îl valorificăm în luna aprilie. În ultimii ani, preţul la grâu a fost mic. Trebuie să faci producţii mari pentru a te menţine. Înainte, rapiţa era cea mai profitabilă cultură, dar acum, când preţul este sub 2 lei, este important să faci 4 t/ha.“

---

II Făşie Dumitru, localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 260 ha. Intenţionez să achiziţionez o combină John Deere, modelul 440 W, de capacitate suficientă, raportat la suprafaţa exploatată. Am o combină Claas veche de 17 ani, cumpărată la mâna a doua, şi am fost foarte multumit de ea. Cu IPSO Agricultură sunt la prima colaborare şi sunt mulţumit de tractorul pe care l-am achiziţionat de la ei, JD 6115, de 115 CP. L-am cumpărat prin leasing, deoarece accesul la fondurile europene este greoi. Nu am beneficiat niciodată de banii europeni alocaţi prin proiecte, însă încerc să cumpăr combina cu ajutorul acestora. Dacă nu o să reuşesc, o să apelez din nou la leasing. Combina spre care m-am orientat este de capacitate medie, cu cinci căişori, şi nu are multă electronică în dotare. M-am orientat spre una mai simplă din punct de vedere al tehnicii, deoarece pentru fermierii cu suprafeţe mai mici este potrivită. Anul viitor vreau să schimb unul dintre tractoare, un Claas, pentru că doresc să cumpăr un JD de 150 CP, dar asta dacă vom obţine producţii şi preţuri bune. Culturile arată bine la această dată, rapiţa promite o producţie de 3,8 t/ha, dar nu se ştie sigur decât la recoltare. La grâu am obţinut anul trecut o producţie medie de 6,3 t/ha şi sperăm ca şi anul acesta să ne apropiem de această cantitate, deoarece cultura arată bine. În zona noastră a plouat foarte puţin, iar la această oră (23 mai) avem nevoie de măcar 15-20 l/ha. De când am primit subvenţiile am reuşit să cumpăr utilaje agricole, înlocuindu-le pe cele vechi româneşti.“

---

Gavril Păltinel, administrator SC Gemeni Agriprest SRL, comuna Aroneanu, judeţul Iaşi

„Lucrăm o suprafaţă de 150 ha, iar din punct de vedere tehnic ferma este bine dotată, avem tractoare, semănători, utilaje şi maşini de erbicidat, însă ne-ar mai trebui o combină nouă. Am venit la târgul AgriPlanta pentru că sunt interesat de achiziţia unei maşini de recoltat; m-am documentat la mai multe firme din piaţă, dar înclin spre Claas, pentru că sunt cunoscute ca fiind performante, dar şi pentru că lucrăm cu o combină Claas mai veche, de peste 30 de ani, cumpărată la mâna a doua, care porneşte la prima cheie. Sunt maşini agricole cu circa 20% mai scumpe comparativ cu cele de la alte firme, dar sunt performante. În fermă am mai avut şi un tractor marca Claas, de care am fost mulţumit, şi astfel mă folosesc şi de exeprienţa mea când aleg acest brand. Acum înclin spre modelul Tucano 320, de 245 CP, cu heder de cereale păioase de 5,6 m şi de porumb pentru şase rânduri. Este o combină potrivită raportat la suprafaţa pe care o lucrez. Varianta aleasă pentru a o cumpăra este leasing-ul. Am beneficiat, în trecut, de fonduri europene dar acum nu mai reuşim să obţinem un punctaj bun pentru a ni se aproba proiectul. Înainte comuna Aroneanu era încadrată ca fiind zonă defavorizată şi se acorda un punctaj mai mare la proiectele finanţate cu bani europeni. Am întocmit mai multe proiecte pentru modernizarea fermei, iar fondurile europene ne-au ajutat foarte mult să ne dezvoltăm, mai ales că la primul proiect procentul de cofinanţare a fost de 70%, urmând ca la celelalte să fie de 50%. Cultivăm grâu, porumb şi floarea-soarelui. Acum culturile arată bine în câmp şi sperăm să fie aşa până la recoltare.“

Ana IONIŢĂ

---