În dialog cu fermierii

​Cum decurge campania de recoltare a culturilor de toamnă?

​Vasile Nica, adm. Agrichim Fetești, județul Ialomița
„Cultura de orz s-a recoltat iar acum (27 iunie)  vrem sa intrăm și în cea de rapiță, dar tot  trebuie să mai așteptăm câteva zile. La grâu preconizăm că vom intra la recoltat  după 5 – 6 iulie. Producția medie obținută la orz este de cca. 6.000 kg/ha. Precipitațiile căzute în ultimele zile în zonă nu au favorizat fenomenul de cădere la rapiță pentru că plantele sunt încă în putere, nu au ajuns la o maturitate înaintată. Ploile au făcut mult bine culturii de porumb deoarece era într-o situație deplorabilă – în ultimele două luni au fost doar ploi scăzute sub aspect cantitativ, de 3 - 5 l/mp. Porumbul a fost salvat, și-a revenit, iar acum este în faza de înspicare. La cultura de rapiță evaluez o producție cuprinsă între de 3.000 și 3.500 kg/ha. La această cultură tehnologia trebuie respectată. Dacă rapița se seamănă după soia sau floarea-soarelui sau revine pe aceiași solă mai devreme de 3 ani intervine atacul de Sclerotinia – o boală păgubitoare ce poate diminua producția cu până la 40%. De aceea trebuie respectată rotația culturilor. Privitor la dăunători, două insecte sunt deosebit de agresive, respectiv Meligethes (gândacul lucios) ce atacă inflorescența, și Ceutorhynchus (gărgărița) care atacă tulpina și păstaia. La cultura grâului sunt importante tratamentele la sămânță și cele din vegetație, dacă nu se fac minimum 2 intervenții cu fungicide riști să rămână planta fără aparat vegetativ. Grâul are foarte multe boli criptogamice, de la mucegaiul de zăpadă până la ruginile galbene. Privitor la dăunători, anul acesta nu prea am avut probleme, nu s-a instalat nici tripșul și nici ploșnițe nu prea am văzut. Cultura de grâu nu se pretează înființării în teren nearat sau prelucrat în sistemul minimum-tillage.
În agricultură exista  doi factori imprevizibili: natura și piața.
Referitor la valorificarea producției, tot ce pot să spun este că poate noul Guvern se va orienta să protejeze capitalul românesc în agricultură, și așa destul de șubrezit din cauza situației din piață și condițiilor climatice. Așteptăm să vedem dacă se introduc taxe pentru cerealele din Ucraina, căci dacă noi vindem acum ieșim în pierdere. Orzul are un preț de doar 0,85 lei/ kg. Prețurile actuale sunt la nivelul anului 2017 iar nivelul producției nu este foarte ridicat. Muți fermieri au înjumătățit norma de îngrășăminte chimice, au dat doze minime și au redus numărul de tratamente foliare.”

---

​Teofil Dascălu, adm. Frizon Group și președinte ACCPT Vrancea – membră a FAPPR
„Probabil săptămâna viitoare (3-8 iunie) vom finaliza recoltatul culturii de orz și producțiile se încadrează între 4 și 5 t/ha. Vom demara recoltatul și la cultura de grâu, însă producțiile sunt mai slabe, în jur de 3 t/ha.
Peste 5-6 zile vom intra și la rapiță. În județ suprafețele semănate cu rapiță nu depășesc 1.000 ha pentru că nu au fost ploi în toamnă. În fermă cultura promite producții de 2-3 t/ha, însă cei care au irigat au înregistrat costuri mari care ajung la 1.300 euro/ha.
Privitor la planul de valorificare, grâul dur, semănat pe o suprafață destul de mare, îl voi valorifica în lunile octombrie-noiembrie.
Culturile de primăvară se prezintă mult mai bine decât anul trecut dar asta nu înseamnă că vom avea recolte extraordinare.
Așteptările pe care le avem de la noul ministru al Agriculturii sunt de îmbunătățire a PNS-ului și de clarificat multe aspecte din acesta, respectiv GAEC-urile și situațiile particulare. De exemplu, am plantat perdele forestiere pe cca 120 ha și nu primesc subvenție deoarece am făcut un mixt de specii regăsite în lista cu cele agreate și nu am perdeaua înființată cu o singură specie. Consider că cine au gândit aceste lucruri nu sunt foarte buni specialiști. Sunt detalii care nu au fost clarificate din timp și ne afectează.”

---

​Ionel Gheorghe, adm. SC Agro Fond Invest, loc. Valea Argovei, județul Călărași
„Campania de recoltare din vară se va desfășura pe o suprafață de cca 430 ha, cultivată cu grâu și rapiță. La cultura de grâu am intrat la recoltat de două zile (28 iunie), iar la cea de rapiță mai așteptăm deoarece plantele încă nu au ajuns la stadiul optim, poate și pentru că este semănată la o distanța  de 70 cm între rânduri. Rapița promite recolte  bune însă, în condițiile în care cheltuielile de producție depășesc 5.000 lei/ha în afară de costul arendei, tot ce sperăm este să reușim să ne scoatem banii pe care i-am investit.
O parte din producția obținută în această campanie o vom valorifica iar altă parte o vom stoca. Anul trecut am fost dezinformați și am trăit sub presiunea războiului de lângă graniță și drept urmare am stocat o parte din grâu. N-am ținut marfa pe stoc ca să ne îmbogățim, am păstrat-o pentru siguranța noastră.
În ce privește starea culturilor de primăvară, acestea sunt deja compromise.
Recoltatul se va termina în curând iar noile reguli din PNS ne-au dat peste cap.  Dezmiriștitul este interzis dar această lucrare este esențială pentru noul ciclu de producție. Să lăsăm miriștea neatinsă este un lucru foarte dăunător atât pentru producțiile din anul agricol următor cât și pentru teren deoarece când dezmiriștim se întrerupe capilaritatea solului și apa nu se mai evaporă. Prin dezmiriștire resturile vegetale sunt puse în contact cu solul și intră într-un proces de descompunere care este vital pentru sănătatea solului. Pentru noi, care practicăm o agricultură de tip conservativ, dezmiriștitul este o lucrare absolut necesară și ea se regăsește într-o tehnologie corectă; nu o spunem noi ci manualele de specialitate și nu înțelegem de ce este interzisă. Noul PNS te lasă să intervii după recoltare doar dacă semeni covor verde. Temperaturile mari și condițiile de climă nefavorabile pe care le avem nu ne vor permite să avem un covor vegetal de calitate. În sol nu avem apă suficientă și dacă s-ar înființa acest covor verde va consuma toată apa necesară culturii viitoare ca să germineze și să pornească în vegetație. Anul trecut am fost obligați să avem zonă de acoperire - ZIE care a consumat toată apa din sol și a creat multe inconveniențe culturii înființate în toamnă.
Consider că cei care decid soarta acestei țări ar trebui să fie mânați și strânși laolaltă de sentimentul de patriotism. Așteptări de la noul ministru al Agriculturii nu avem pentru că o singură persoană, din păcate, nu poate face prea multe lucruri.”

---

​Cătălin Popescu, comuna Cobadin, județul Constanța
„Am finalizat recoltatul la cultura de orz și producțiile obținute au variat foarte mult, de la 2 până la 6 t/ha, însă doresc să fac precizarea că lucrez într-un sistem ecologic-regenerativ iar diferențele de recoltă au fost date de gradul de calitate al solului, care variază de la o solă la alta. În curând voi finaliza recoltatul la rapiță, după care urmează să intrăm la grâu. În acest an am ales două soiuri românești, respectiv  Pitar și PG 102, deoarece au caracteristicile pe care le urmăresc. La orz am avut soiul Jup pentru că am urmărit să aibă un foliaj bogat căci, la oara actuală, am nevoie de multă materie organică la nivelul solului și sunt mulțumit de alegerea făcută. La rapiță preconizez o producție în zona regenerativă de 4 - 4,5 t/ha iar în tehnologia convențională de 5 - 5,5 t/ha, însă profitabilitatea va fi mai mică în sistemul clasic de cultivare.
Mă interesează sustenabilitatea pe termen lung a fermei agricole. Inițial am identificat capacitatea și potențialul solului de producție după care am aplicat anumite tehnologii pentru a avea creșteri organice an de an, indiferent de condițiile climatice pe care noi nu le controlăm. Stăpânim foarte bine partea de protecție a culturilor, aplicând tehnologii organice și produse pentru nutriția plantelor. De exemplu, nu folosesc regulatori de creștere la cultura de grâu pentru că planta poate să își întărească paiul în mod natural dacă găsește în sol anumite microelemente.
În această campanie vindem producția din câmp deoarece avem nevoie de cash-flow pentru că partea de venituri la nivelul fermei este mult diminuată din cauza fluctuației prețurilor și suntem nevoiți să vindem la recoltare și pentru a acoperi anumite obiective pe care ni le-am propus la începutul anului. Nu știu dacă vom realiza atât de multe pe cât ne-am propus pentru că prețurile sunt mai jos decât am preconizat.”

Ana Ioniță

---