În dialog cu fermierii

​Ce producții estimați la culturile de păioase din acest sezon și ce calitate?

​II Pantazi Gabriel, localitatea Ștefănești, județul Călărași
Toamna anului 2022 a fost în mare parte fără precipitații. Seceta a mai fost ameliorată în timpul iernii, mai ales în luna decembrie, și plantele au reușit să răsară bine. Orzul în septembrie, pentru că terenul a fost pregătit mai din vreme, arată bine și cel mai probabil în jurul datei de 15 iunie vom intra la recoltat. Cred că ne putem baza pe o producție de 6.000 kg/ha, ceea ce este mulțumitor, însă la calitate avem încă îndoieli.
Cultura de grâu este frumoasă, stadiu de dezvoltare aproape de normal, ne așteptăm să recoltăm peste 6.000 kg/ha. Până acum, cea mai mare parte a fost cu soiuri românești, le-am apreciat pentru calitățile de panificație, dar încep să piardă teren când vine vorba de rezistență. De aceea, voi începe să le înlocuiesc. Deși nu avem o suprafață foarte mare, lucrăm circa 670 de hectare, am semănat și rapiță. Folosim hibrizi de la mai multe companii și per ansamblu cultura este frumoasă, promite în jur de 3.500 kg/ha. Și culturile de primăvară se prezintă bine, dar au început creșterea și nevoia de apă este destul de mare, mai ales că nu avem condiții de irigare pentru că nu avem sursă de apă.
Însă, deși producțiile se anunță relativ bune în țară (vom vedea la calitate), cheltuielile din sezonul acesta au fost mult mai mari, mai ales în ceea ce privește îngrășămintele. Prețul grâului este destul de mic, iar noi mai avem încă pe stoc vreo 1.000 de tone și avem dificultăți la valorificare. Recolta de anul acesta este sub un mare semn de întrebare.

---

​Iolanda Craiu, SC Craiu SRL, județul Călărași
Pe cele 500 de hectare pe care le cultivăm, este din ce în ce mai dificil să facem estimări, ne apropiem de recoltat și încă mai avem surprize din partea vremii. Am început cu o toamnă fără prea multe precipitații, a urmat o iarnă relativ săracă, și o primăvară capricioasă în care am avut ceva ploi, însă nu suficiente. La noi culturile de păioase, până acum două săptămâni au arătau destul de bine, promiteau producții bogate. Dar din cauza căldurii excesive din ultima perioadă și a lipsei de apă exact când aveau mai mare nevoie, s-au ”topit”. Cultura s-a îngălbenit pur și simplu, frunza stindard s-a uscat și nu mai reușește să mai acumuleze în bob, în ciuda faptului că i s-au aplicat toate tratamentele și toate fertilizările necesare. Practic, a trecut în altă fază, se apropie de recoltat mai devreme cu una chiar două săptămâni, dar cred că va șiștăvi. Sunt și zone unde a plouat și grâul este cât de cât aproape de normal, dar și multe porțiuni în care plantele nu sunt dezvoltate. Zona aceasta de sud (Călărași, Ialomița, Dobrogea) încă suferă din cauza lipsei de apă. Nu mă aștept la mai mult de 5.000 kg/ha. Problema mare acum este prețul, chiar și la contractele pe grâul nou. Am avut stoc și abia l-am vândut cu 1 leu/kg. Și la orz sau alte păioase prețul este foarte prost. Culturile de primăvară domină ca suprafață, am semănat mai mult decât în alți ani și pentru că în toamnă nu am putut pregăti terenul pentru păioase. Momentan sunt frumoase, însă nevoia de apă este mare.

---

​Ștefan Morar, MorarPan, localitatea Perișoru, Județul Călărași
Culturile de păioase de anul nu sunt foarte promițătoare, mai ales dacă vorbim de calitate. În toamnă nu au pornit prea bine, chiar dacă au fost semănate la timp nu au beneficiat de apă până în luna decembrie. Orzul a reuși să fructifice din precipitațiile căzută în luna martie, iar din cele de la începutul lunii mai, cultura a recuperat în faza de formare a bobului, iar acum este în faza de ceară. Grâul în schimb, încă suferă din cauza lipsei de apă (nici în toamnă nu a avut un start bun) pentru că a trecut aproape o lună de când nu a mai plouat. Seceta aceasta l-a surprins în faza de formare a bobului. Începutul de primăvară nu a fost ceea ce ne-am fi dorit, și până astăzi nu a plouat mai deloc. Încă este în faza de coacere, de umplere a bobului, dar nu are de unde pentru că frunzele nu mai sintetizează. Greutatea și cantitatea recoltelor vor avea de suferit, nu cred că ajungem la 5.000 kg/ha, iar calitatea este posibil pentru furaj.
Avem și orz de bere, în jur de 140 hectare, cultură care arată satisfăcător, mai ales că nici el în toamna nu a pornit foarte bine, a stat mult timp fără apă. O mică parte (50 ha) este la irigat, ploile din martie au mai ajutat și a reușit să recupereze. Noi ne așteptăm să obținem între 5.500-6.000 kg/ha.
Am semănat și rapiță, cultura este frumoasă, dar este o enigmă producția până intrăm la recoltat. Cele de primăvară momentan mai rezistă, o parte din porumb este irigat, însă mai avem nevoie de ploi. 

---

Emilian Negrilă, director SCDA Teleorman
La această dată, pe toată zona de sud a județului, din punct de vederea al rezervei de apă vorbim de o zonalitate pronunțată: există areale de mii de hectare unde este foarte scăzută (inclusiv la noi 80% din suprafața 340 mm a fost suma precipitații de la 1 septembrie până acum, față de o medie multianuală de cca 500 mm), dar și zone care suferă din cauza excesului de umiditate. La Stațiune a plouat în jur de 12 litri luna aceasta și vreo 36 litri luna trecută.
Producția, nivelul și stabilitatea culturilor de păioase sunt puternic marcate de acest deficit. Dar faptul că s-a lucrat foarte economic încă din toamnă, că întreaga abordare a culturilor este de minim-till și stripstries (practic arătura este eliminată de 10 ani) care au devenit o necesitate în zonă, a ajutat foarte mult vegetația plantelor și utilizarea la maxim a fiecărui milimetru de apă.
Fertilizarea, de asemenea, a fost făcută altfel decât o știam din tehnologiile anterioare. S-a utilizat pe scară largă sulfatul de amoniu, într-o perioadă când am avut și precipitații și am extras din soluția solului și fosforul, care a deveni disponibil pentru plante. Completarea a venit din foliare specifice, la care plantele au reacționat foarte bine. Astfel că, deși putem vorbi de un deficit semnificativ de apă, producțiile estimate sunt de 6.800-7.000 kg/ha la orz, de 6.200-6.500 kg/ha grâu la producere de sămânță.
În privința calității, lucrurile sunt puțin diferite. Acolo unde am avut precipitații știm că planta, încă verde, a avut timp să transloce din frunze și tulpini în bob, iar calitatea va fi bună. Acolo unde acest proces a fost brusc întrerupt, în decurs de câteva zile, cu siguranță conținutul de gluten și proteine va fi mai scăzut. Aici diferențierea se face și în funcție de soi, prin precocitate și fenofaza în care l-au surprins aceste condiții nefavorabile. Nici noi nu suntem foarte optimiști privind calitatea, dar cred că vom fi aproape de punctul de echilibru datorită îngrășămintelor foliare folosite și a momentului de aplicare, care a grăbit practic această translocare a asimilatelor înainte de a suferi de lipsa de apă. Să nu dăm vina pe soiuri, depinde mult de condițiile microzonei, de tehnologiile folosite etc. În actualele condiții de climă, cu variații mari, generalizarea nu se poate face.
Și la rapiță, în condiții de lucrări minime ale solului, apreciem o producție de 3.300-3.500 (față martorul cu sistem clasic, unde plusul de producție nu există).

Roxana Drăghici

---