În dialog cu fermierii

Sunteți mulțumit de actualele direcții din PNS 2023-2027?

​Gheorghe Vlad, președinte OIPA Prodcom Legume Fructe
PNS este dezagreat de toate organizațiile de fermieri. Nu ajută! PNS-ul acesta nu este pentru agricultura României. Nu înțeleg de ce nu au folosit argumentațiile depuse de organizații. Ministerul, când a avut documentele acestea (Prodcom a întocmit în august 2022 un document cu Propuneri și precizări) ar fi trebuit să le atașeze la argumentația pentru PNS, dar nu au ținut cont de nimic. Sunt total în dezacord cu ce este acum în PNS, avem toate înregistrările și documentele care dovedesc acest lucru. La cum arată acum, nu cred că banii vor fi folosiți de fermierii români și se vor întoarce la Comunitate. Nu au ținut cont de inflație, de devalorizare și scumpirea input-urilor. Azi România are doar 7000 de hectare de solarii și 40-45 de hectare de sere încălzite (de peste 1 ha). Suntem într-un dezastru complet. Foarte mulți au dus dosarele înapoi, renunță la proiecte pentru că nu le ajung banii să finalizeze, conform planului inițial. Banii maxim alocați/beneficiar (total valoare eligibilă pentru investiții) sunt insuficienți pentru a duce la capăt proiectul. De pildă, pentru structura metalică a serelor, nu ai voie să aduci o ofertă cu o valoare mai mică de 5% din valoarea calculată de ei. Nu știu dacă ministrul știe toate acestea.
Sau: azi ne dă 2.000 euro/ha legume câmp sprijin cuplat, iar la programul Tomata dă 3.000 de euro pe 1000 m! Ori încurajezi calitatea și cantitatea, ori ce? Deficitul acesta de legume românești contravine oricărei logici și încurajează pe alții. Problema este să îmi asigur producția și consumul intern! Consumul nostru/cap locuitor/an este de circa 220 kg. Noi nu asigurăm nici 30-50 kg. Retorica aceasta de a pune cifre pe hârtie și de le citi, nu înseamnă existență fizică. Se dau bani la marketing și procesare. Ce să procesez dacă nu am producție. Ce să promovez dacă nu am produse finite? Câte fabrici de conserve avem și ce prelucrează?
PNS trebuie refăcut complet și să țină cont de condițiile și datele reale din piață.

---

​Cornel Stroescu, Hastro Șovarna , județul Mehedinți
Chiar dacă încă nu s-a afișat un ghid consultativ, măsurile care vor fi, sau alocările financiare, din declarațiile ministrului observ că mare parte din bani se duc unde nu ar trebui. În afară de Pilonul 1 Plăți directe, pe pilonul II mulți bani merg către UAT. Am fost implicați în discuții o perioadă, până la depunere: aș vrea să punctez că suma prevăzută acolo este prea mare și nici măcar nu știm pentru ce. Nouă ne trebuie investiții: spații de depozitare cu frig, spații de procesare etc. Cred că la măsurile privind marketingul și promovarea se vor toca niște bani, fără nicio țintă, fără finalitate. Scopul nostru ar trebui să fie stimularea, prin investiții, a producției noastre. Trebuie mers structurat cu banii, începând de la subvenții. Pentru investițiile din pilonul II sunt foarte puțini bani. Noi putem să ne dezvoltăm doar din investiții. Poate că acele primării vor folosi ceva bani pentru renovări, reparații etc, dar dacă nu ai populație și locuri de muncă în localitate ce faci? Sau dacă se produce, ce faci cu producția? Investițiile trebuie să fie în depozitare, colectare, procesare. Vrei dezvoltare? Adu oamenii înapoi și asigură condiții de muncă! Eu de pildă încerc să investesc acum într-o fermă de găini ouătoare, pentru că noi nu ne acoperim nici jumătate din necesarul de consum. Și asigur și câteva locuri de muncă pentru cei din comună. Deci banii pentru asta trebuie folosiți: investiții care să creeze valoare adăugată pentru produsele românești. La ce faci altfel promovare dacă nu ai produse? Cred că este o strategie de a toca banii, nu de a-i folosi eficient, de a dezvolta zonele rurale. Piață avem, dar dacă băncile sunt reticente, statul ar trebui să vină ca și garant, pentru că nu are ce pierde. Nu cred că banii au fost corect împărțiți. Mare parte trebuiau să fie pentru subvenții și investiții în agricultură.

---

​Cleonic Sucaciu, Grup producători Țara Făgărașului, județul Brașov.
Din păcate, cartoful nu beneficiază de statut separat, a ajuns iar într-o măsură numită ”Investiții în sectorul legume și/sau cartofi” (DR16). Problema este ca PNS trebuie să aibă și argumente corecte. Trebuie sprijinit în sensul atenționării că România nu își asigură necesarul cu actuala suprafață de cartof. Ceea ce știm noi este ceea ce am spus în discuții de ani de zile, însă nu avem stabilită nici valoarea, nici măsura în mod concret, de aceea este probabil inclusă într-un pachet, și nu independentă ca la alte culturi. Însă trebuie foarte bine subliniat ca din producția proprie să se asigure consumul intern. Deci trebuie intervenit în primul rând pentru acest lucru. Deși s-au încercat diverse variante de sprijin până acum, suprafața este în scădere. Motivele sunt mai multe, nu numai neprofitabilitatea culturii. Noi credem că de pe o suprafață între 60-80 mii ha s–ar putea acoperii cererea internă, dar nu surplus pentru piața externă. Noi trebuie să justificăm că avem nevoie de sprijin pe ramură! Trebui să șocăm lumea cu datele noastre pentru a putea cere mai mult! Dacă ne uităm la cifrele APIA pentru 2021, vedem limpede că nu se poate (802,7 ha cartof sămânță, 26.528 ha cartof consum, 4707,12 cartof industrializare,102,77 alte culturi cartof). Estimarea pentru 2023 este că cel pentru industrializare va crește în suprafață, este o tendință normală și datorită investițiilor recente care au necesitat contractarea unor suprafețe noi. Dar, fără cartof de sămânță propriu, costurile sunt uriașe (1,8-2,2 lei kg sămânță românească versus 2,8-6 lei /kg import, plus transport), mai ales în condiții de risc de carantinare, unde fermierul nu este deloc ajutat financiar. De aceea ele sunt în scădere.
Și revenim iar la datele reale de la APIA care trebuie luate în considerare, nu ale INS care ne aduc deservicii la fixarea măsurilor ce ar trebui luate. Așadar, cu această măsură de sprijin pe producție totală de cartof, vor crește natural aproape și suprafețele la celelalte două categorii necesare.

---

Mihai Coman, director general ICDP Mărăcineni, județul Argeș
Faptul că pomicultura are o direcție în PNS, nu mai este doar o submăsură, arată clar că se dorește refacerea patrimoniului pomicol. Timp de 30 ani nu s-au făcut investiții controlate, proiectele au fost destul de haotice, conjuncturale, iar urmarea se vede într-un import uriaș. Dacă această direcție separată există, înseamnă că semnalele sunt bune și lucrurile vor continua. La cele 8-9 mii hectare accesate prin PNDR, vom adăuga probabil alte 4-5 mii. Dar investițiile trebuie văzute în perspectivă, și după 2030. Deocamdată nu putem vorbi pe date concrete, dar după lansarea din august a DR15 - Investiții în exploatații pomicole, va urma cu siguranță o zonare, urmată de Ghiduri. Nu știu în acest moment dacă banii pentru toate cele trei componente din perioada de tranziție se vor menține. Titlul de ”investiții în exploatații pomicole” spune mult: în primul rând că speciile pomicole sunt luate în considerare, că se intervine cu instituții publice, acum s-a dezvoltat și consultanța și firmele de proiectare. Dar, trebuie să vedem acum cum putem reveni cu pomicultura în zona de deal, pentru că a rămas în urmă din cauză că suprafețele sunt fărâmițate și nu au intrat la finanțare. Pentru aceste zone sunt necesare poate programe speciale, nu europene. Deosebirea de PNDR este că aici au fost 2 submăsuri îndreptate către pomicultură 4.1.a - Investiții și 4.2.a - Procesare; în PNS a rămas o singură direcție, iar a doua intră în altă măsură care include și fructele. Dar ne bucurăm că au rămas cei 151 milioane pentru DR 15, plus cei din perioada de tranziție, chiar dacă per total este mai puțin decât în PNDR. Acum trebuie să ne concentrăm pe refacerea zonării și a Ghidurilor României, care se vor distribui natural. La sămânță este nevoie de un sprijin prin care să se elimine riscul suportat de fermier în cazul carantinării, iar la industrializare, funcție de obiectivele de producție, va crește și suprafața. Dacă nu vom crește, vom rămâne la maxim 40% din necesarul țării, restul provenind din importuri.

Roxana Drăghici

---