În dialog cu fermierii

Ce planuri aveți anul acesta pentru dezvoltarea fermei?

​Lucian Florea, Asociația pomicolă Itești, județul Bacău
Anul trecut am realizat o producție bună de mere, nu doar noi, ci întreaga zonă, iar acest lucru a afectat mult prețurile. Văzând ce se întâmplă, am depozitat producția și am constatat la final, că ne-a costat foarte mult energia, iar prețul a rămas tot mic. Venim după un sezon greu și cu costuri de depozitare extrem de mari. Este o perioadă în care toți vor să vândă, mai ales în ultimele 3-4 luni. Pe de altă parte și consumul s-a redus. Prețul de achiziție la fermieri este în jur de 1,5-1,6 lei/kg, dar de aici dacă mai scazi ambalajul (cutia de carton, punga, eticheta), prețul este de fapt sub 1 leu/kg. Mai avem 650 tone în depozit. Am depus din nou ofertă pentru Mărul în școli și sper să mai prindem ceva și din anul acesta. Procesarea fructelor am închis-o de acum doi ani, de când a început pandemia. Am avut probleme mari cu transporturile de ambalaje, care oricum s-au scumpit, nu am reușit să păstrăm sau să mai mărim prețul odată cu costurile (am rămas dezarmați în fața importului și a politicii de supermarket). Am avut multe necazuri în fermă, unul după altul. Suntem deocamdată la nivel de supraviețuire. De aceea nu cred că anul acesta vom putea face ceva, cel puțin nu din surse proprii. Dar urmărim să vedem ce se întâmplă cu fondurile în pomicultură pe noul PNS.
Frustrant pentru noi este și faptul că a fost eliminată lege 321 privind comercializarea produselor alimentare în hipermarketuri și nu s-a mai făcut nimic de atunci. Am ajuns în situația precedentă apariției Legii, în care hipermarketul face din nou legea, iar importurile sunt uriașe. Statul nu mai controlează nimic, deși are o multitudine de pârghii și instituții care pot verifica legalitatea și siguranța pentru consum a produselor proaspete. Nici măcar Consiliul concurenței nu mai ia act de nimic, au ajuns să dea vina doar pe producători că nu sunt ”performanți”, ca și cum am fi responsabili inclusiv pentru lipsa infrastructurii, a punctajelor acordare în proiecte, a dobânzilor mari de la bănci etc. (n.r puteți vedea răspunsul acestei instituții la o adresă a Asociației producătorilor de fructe Fruleg în pagina 8). Cam aceasta este situația în care suntem. Nu ne putem face planuri de dezvoltare, în niciun caz sezonul asta. Să vedem, după ce se deschide Măsura 41a, în ce vor mai investi pomicultorii.

---

​Voica Gheorghe, PFA, Județul Argeș
Ce pot să vă spun? Că am lăsat merele pe câmp anul trecut! A fost producție frumoasă, dar nu a meritat să le recoltez pentru câți bani primeam pe ele. Nici măcar la depozitare nu m-am mai gândit. Abia am găsit pe cineva din comuna Boțești să vină să le adune și să le proceseze, mai ales că sunt foarte dulci acum după ce au înghețat. Am în livadă, pe lângă mere, și pruni foarte buni, cireși, dar nu voi mai extinde și nici investiții prea mari nu plănuiesc să fac. Nici anul acesta, și probabil că nici în următorii, dacă mă uit la cum arată situația din pomicultură acum. Nu voi renunța însă de tot la livadă, o păstrez pentru ramuri altoi. Vreau să mă concentrez pe partea de producere pomi altoiți, pentru că oricum lumea așa mă cunoaște, ca pepinierist. Voi investi mai mult în direcția aceasta. Am fost în Ungaria, mi-am cumpărat aproximativ 10.000 de portaltoi certificați, mai am altoiți încă vreo 10.000 de pomi. Vând și stoloni de căpșun (eu am avut plantație de căpșun, dar am renunțat din cauza lipsei de forță de muncă).Vând pomii la cei care fac plantații mai mari. Mă duc să le văd terenul, le ofer și consultanță dacă au nevoie. În plus fac demonstrații de tăiere la pomii pe care îi vând. Soiurile de prune pe care le am au început să fie din ce în ce mai mult cerute pentru că oamenii au gustat și apreciat fructele. În România nu prea mai avem livezi de pruni care să producă fructe de masă, nu doar pentru procesare. Eu cred că o prună bună trebuie să poată fi folosită pentru ambele scopuri, de aceea vreau să promovez și să vând pomi altoiți din aceste varietăți. Este ceea ce îmi doresc pentru anul acesta.

---

​Mihai Ungurenuș, Livada Bunicului, comuna Corbi, județul Argeș
Cred că 2022 va fi un an greu. Nu mi-am propus să fac nicio investiție în plus, nici pe partea de producție, nici pe cea de marketing-promovare. Sper doar să ieșim cu bine din sezonul acesta. Este foarte, foarte complicat cu lipsa forței de muncă, cu scumpirile la tot ce înseamnă inputuri, de la energie, la pesticide, îngrășăminte, ambalaje și etichetare. Nu știu dacă este vreun element de cost la care să nu se fi adăugat ceva. Mă tem că nu vom avea prețuri pe măsura cheltuielilor de acum. Este an greu și pentru măr. Am avut producție bună, dar prețul actual nu acoperă costurile. Mai avem mere în depozit, calitate foarte bună dar vindem cu 25% mai ieftin decât în 2020. Este marfă multă pe piață, iar cererea se modifică în funcție de importurile din Polonia. Iar ceea ce vedem reduceri în magazine, se fac pe seama prețului de la producători.
Așadar, deocamdată nu ne-am făcut planuri, nu putem. Sper să ne menținem pe linia de plutire. La arbuștii fructiferi (avem zmeur și afin) situația este ceva mai bună, vânzările merg mai bine în acest sector.

---

Pavel Onea,  SC Mărul Argintiu, Fălticeni, județul Suceava
Anul trecut am făcut producție bună, dar spre final, pe data de 24 august, ne-a lovit o grindină și am fost calamitați 100%. Toată livada de 50 hectare de mere. Nu am primit nicio compensație pentru pierdere, iar asigurarea privată nu am putut face. Am fost nevoiți să ducem tot la procesare, să facem sucuri. Altă șansă de valorificare nu aveam. Mai sunt fructe în depozit și le procesăm treptat. Chiar și așa, cu sucurile, vânzarea merge greu, probabil este vorba și de puterea de cumpărare anul acesta. Să vedem cum ne vom descurca până în toamnă, pentru că nu am cumpărat anul trecut îngrășăminte sau substanțe de combatere. Avem doar ceva cantități de cupru, mai ales că o parte din livadă o pregătim de cultură în sistem ecologic. Este vorba de un corp de șase hectare, cu două soiuri roșii mai rezistente la rapăn și făinare, care intră anul acesta în reconversie. Avem și un proiect pe fonduri europene în derulare, care nu ne permite să oprim investițiile. Este un proiect de 800.000 de euro pentru o linie nouă de ambalare, care necesită mai puțină forță de muncă, și o linie de sortare-calibrare. Încercăm să mai menținem și oamenii, dar este din ce în ce mai greu.
Alte planuri nu mai sunt pentru anul acesta, sper să reușim să menținem ce avem. Nici la diversificare nu mă gândesc deocamdată. A mers bine mărul până acum, nu făceam față cererii, deși prețurile nu au crescut în același ritm cu cheltuielile.

​Roxana Drăghici

---