În dialog cu fermierii

​Cum vi se pare noul cadru în care trebuie să produceți, impus de cerințele PNS-ului?

​Tiberiu Dan Stan, vicepreședinte asociația „Grânarii” și membru consiliu director Forumul APPR
„Comparativ cu PNS-ul propus în urmă cu doi ani consider că cel de acum este aplicabil și că efectele sale limitative asupra producției și profitului nostru nu sunt atât de mari cum păreau la început. Așadar am plecat de la un PNS extrem de rigid și imposibil de pus în practică și am ajuns la unul care poate fi implementat. Am lucrat împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii la normele de aplicare, am prezentat toate problemele pe care noi le anticipăm și am avut bucuria că au fost dispuși să lucreze cu noi și să găsească soluții. Normele de aplicare le-am adaptat realității din teren cu toate că cerințele, în special cele legate de mediu, sunt destul de mari. A fost nevoie de o transpunere cât mai fidelă a realității din teren. PNS-ul este aprobat, iar acum urmează ca pe data de 1 martie să fie transmise la CE normele de aplicare pentru aprobare.
Doresc să specific faptul că, pe fondul războiului din Ucraina, anul acesta fermierii au derogări de la două condiții din PNS: lăsarea de terenuri nelucrate (pârloagă) și rotația culturilor agricole. Nu știm dacă anul următor vor mai exista aceste excepții. Din punctul meu de vedere condiția de a lăsa nelucrată o suprafață de 4 sau 5% din cea a fermei este un nonsens. Nu știu dacă UE își permite să piardă din productivitate. Pentru noi, fermierii, reprezintă clar o pierdere și o scădere a profitului. Să nu uităm că pe acel teren trebuie să plătim arenda și să facem lucrări minime de întreținere. Referitor la cerința privind acoperirea solului (notă: în perioada sensibilă 15 iunie – 15 octombrie terenul trebuie să fie acoperit pe cel puțin 85% din suprafața arabilă a exploatației), prin normele de aplicare sunt multiple variante de unde fermierii pot alege și nu cred că mai este atât de dificil de îndeplinit. Același lucru este valabil și în privința rotației culturilor pentru că s-au obținut niște excepții practice. Pentru fermele din zonele secetoase, unde nu există posibilitatea de a iriga, este o problemă obligativitatea cultivării plantelor fixatoare de azot (soia, mazăre etc). Pentru anul 2023 acestea trebuie sa ocupe un procent de 10% din suprafața exploatației iar de anul viitor un procent de 5%. Propunerea noastră a fost să ni se dea posibilitatea de a înființa culturi secundare, iar motivele noastre sunt obiective pentru că nu putem înființa o cultură fixatoare de azot la care din start știm că vom pierde.
Dacă se constată că sunt probleme cu implementarea PNS-ului se pot aduce modificări pe parcurs dar sperăm ca normele de aplicare să fie aprobate așa cum au propus fermierii.”

---

​II Popa Tudorel, localitatea Adjud, județul Vrancea
„Anul 2023 este unul de tranziție, de implementare a PNS-ului și nu toate dintre măsurile pe care le prevede sunt obligatorii. În momentul de față ne simțim începători pentru că s-au schimbat atât numele subvențiilor, cât și condițiile de accesare a sprijinului financiar. Toate condițiile impuse, respectiv GAEC-urile (standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor) și SMR-urile (cerințe legale în materie de gestionare), trebuie respectate pentru a încasa subvenția. Abia ne obișnuisem cu vechile măsuri și acum vin altele mult mai exigente care vor proteja mai bine mediul și clima iar noi, fermierii, nu le respingem, ci le agreăm, însă îndeplinirea lor este totuși dificilă. Cu siguranță ne vom adapta la noile cerințe pentru că avem mai multe variante pe care să le implementăm în ferme. O cerință obligatorie prevede acoperirea terenului pentru o anumită perioadă, lucru pe care oricum îl făceam înființând culturi acoperitoare peste iarnă, în perioada verii putând  rămâne miriștea prelucrată superficial. Această măsură are scopul de a proteja solul de eroziune. Vom lua în calcul să introducem în asolamentul culturilor și plantele fixatoare de azot, o condiție pentru a primi subvenția – numita acum BISS (sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității).”

---

​Iov Gheorghe, comuna Goicea, județul Dolj
„Noile cerințe ale Planului Național Strategic, în special cea privitoare la structura culturilor agricole, respectiv obligația de a înființa plante fixatoare de azot pe 10% din suprafața fermei, sunt destul de dificil de realizat. Culturile leguminoase nu se pretează zonei noastre, mai ales în condițiile în care nu dispunem de multe precipitații și astfel noi mergem pe pierdere. Ne gândim serios la varianta de a renunța la sprijin, la cei 56 euro acordați pe unitatea de suprafață deoarece nu avem garanția ca vom avea ce recolta. Începutul acestui an agricol este promițător, culturile se prezintă bine la acest moment, însă nu știm cum va evolua vremea. Pentru a ne securiza o parte din recoltă și a ne lua câteva măsuri de precauție, am început sa investim în sisteme de irigații. De curând, am achiziționat un pivot cu ajutorul căruia putem iriga până la 35 ha. Investiția a fost făcută din fonduri proprii și vom continua să ne mărim suprafața irigată în cadrul fermei.
Dispunem de gama de mașini și utilaje necesară pentru a efectua lucrările agricole, însă ceea ce se cere de la Bruxelles, de a schimba tehnologiile de prelucrare a solului presupune efort financiar din partea noastră. Va trebui să schimbăm tehnica agricolă, să facem noi investiții și, consider, că este o trecere destul de bruscă de la metodele clasice la cele conservative.”

---

​Daniel Gheordunescu, adm. Agro Gheordunescu, comuna Mereni, județul Constanța
„Cerințele impuse de noul PNS nu ne ridică probleme în activitatea de producție pe care o desfășurăm la nivelul celor trei societăți, în cadrul cărora lucrăm o suprafață de 1.000 de hectare. Singurele elemente noi pe care acest plan le aduce impun ca o parte din suprafața fermei să rămână necultivată și să fie cultivate plante fixatoare de azot. Desigur că ne vom conforma. În schimb, prin tehnologia pe care o aplic, respectiv semănatul semi-direct, contribui la reducerea riscului de degradare a solului, iar resturile vegetale le las întotdeauna la suprafață, așadar respect una dintre cerințele prevăzute în plan. Practic semănatul semi-direct de 10 ani, tehnologie pe care am văzut-o cu ocazia vizitelor făcute în diverse ferme din Franța, Germania, Brazilia sau SUA ca reprezentant al unei companii furnizoare de tehnică agricolă performantă. Trecerea de la tehnologia clasică la cea care presupune lucrări minime am făcut-o treptat, adaptând din mers tehnica de mașini și utilaje agricole. La început, când lucram cu plugul, aveam două tractoare de 150 CP, după care am cumpărat un cultivator, asemănător cu Tiger, și a trebuit să achiziționez un tractor din gama de 300 CP. După trei ani am reușit să cumpăr semănătoarea Focus iar pentru a o folosi am avut nevoie de un tractor de 600 CP. Cu această semănătoare pregătesc terenul, aplic îngrășămintele și semăn – așadar efectuez trei lucrări într-o singură trecere și am un consum redus de combustibil. Alte avantaje ale acestei tehnologii sunt: păstrarea mai bună a apei în sol, rezistența crescută a culturilor în anii dificili și creșterea calității solului.
În privința producțiilor obținute, comparativ cu fermierii din zonă care aplică tehnologia clasică de calitate recolta este fie la același nivel, fie cu 10 - 20% mai mică. Când condițiile climatice nu sunt favorabile, cu ajutorul tehnologiei pe care o practic producțiile sunt mai bune. În viitor vreau să trec la tehnologia care presupune semănatul direct în miriște.”
 
Ana Ioniță

---