În dialog cu fermierii

Analiștii prevăd o criză alimentară. Cum apreciați situația României în ce privește asigurarea securității alimentare?

​Nicolae Sitaru, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România
„România este o țară meteo-dependentă și dacă avem ploaie obținem producții mari. Statul ar trebui să încurajeze dezvoltarea afacerilor care aduc plusvaloare, adică a celor din industria alimentară și zootehnie. Trebuie să pună niște „zăhărel” astfel încât cât mai mulți oameni să crească animale și să facă fabrici de prelucrare care să aducă plusvaloare. Altfel nu se poate. Noi nu putem vinde grâul la un preț mai mic decât prețul pieței pentru că toate inputurile pe care le cumpărăm sunt la prețul pieței.
Prețurile la îngrășămintele chimice au crescut chiar și de 5 ori. Sunt optimist că problema aceasta mare se va rezolva până la anul. Dacă nu se va rezolva, indiferent de câte precipitații vor cădea, producția agricolă din România va fi mai mică.
Sper să nu fie nici o criză alimentară, pentru că de la integrarea în UE România nu a mai fost dependentă de importuri de grâu, porumb sau cereale în general. Da, este dependentă de importurile de legume, carne de porc, dar la cereale ne asigurăm consumul intern și exportăm mai mult de jumătate din ce producem. România trebuie să-și dezvolte capacitățile de producție din industria alimentară, să nu mai cumpărăm din exterior, atâta timp cât le putem produce aici. Este nevoie de investiții în această zonă și, mai mult, de o protecție a producătorilor interni. Acum cu pesta porcină, crescătorii de animale au fost abandonați de statul român. Această situație nu îi distruge doar pe cei care cresc animale, ci inhibă și viitoarele inițiative în acest domeniu. Nimeni nu este în stare să ia deciziile care trebuie. Dacă ne doream carne de porc românească în magazine trebuia să stopăm pesta porcină, să reducem efectivele de porci mistreți etc.
România este vulnerabilă din punct de vedere al asigurării securității alimentare, dar nu înseamnă că va veni o criză sau foamete. Unele politici au fost foarte proaste și din cauză că anumite sectoare nu au fost încurajate nu ne putem asigura produsele de care avem nevoie din interiorul țării.”

---

​Ionel Arion, președinte al Federației Naționale ProAgro
„Criza alimentară poate avea mai multe fațete. Nu ne vom confrunta cu lipsa alimentelor, ci cu un acces mai îngreunat la alimentele de bază, care puteau fi mai ușor de cumpărat. Avem o creștere de preț atât de bruscă și de mare la gazele naturale, energia electrică, îngrășămintele chimice etc încât fermierii vor produce mai puțin, industria va procesa mai puțin, iar alimentele vor fi mai scumpe.
Din cel mai mare exportator de alimente la nivel mondial, UE s-ar putea să devină unul dintre importatorii majori de alimente. Pe fondul Green Deal și Farm to Fork pe care UE a înțeles că trebuie să le implementeze atât de brutal, cu atât de mari constrângeri, s-ar putea să suferim o scumpire majoră a alimentelor.
România nu stă foarte bine dacă privim balanța comercială pe industria alimentară pentru că de la un an la altul deficitul în ce privește comerțul de alimente este din ce în ce mai mare. Producem milioane de tone de porumb și nu putem să le dăm valoare adăugată mare.
Importăm carne de porc pentru că statul nu are o strategie pentru a combate pesta porcină. Și în Germania, Danemarca, Olanda a existat pesta porcină, însă România este statul cel mai grav afectat și asta din cauza indolenței autorităților. Se produce din ce în ce mai puțin lapte în fermele din România pentru că în ultimii 5 ani prețul a rămas neschimbat, de 1,4 - 1,8 lei per litru, în timp ce la raft ajunge și la 7 lei. Sectorul zootehnic este grav afectat, iar cel de legume-fructe este slab dezvoltat și ne bazăm pe importuri. Sunt multe lucruri care se pot remedia în România, însă trebuie gândite strategii care să protejeze consumatorul și să sprijine fermierul pentru că el își asumă cele mai mari riscuri.”

---

​Emil Bălteanu, președinte al Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași
„Consider că niște măsuri politice adecvate pot să excludă România din zona insecurității alimentare. Avem producții agricole care pot fi prelucrate și cu soluțiile potrivite am putea rezolva problemele din procesare.
În privința creșterilor de preț la fertilizanți, cred că acestea vor avea un trend descrescător prin februarie - martie 2021, după campania agricolă din această toamnă. Prețul viitor al cerealelor o să crească pentru că nu vorbim doar despre costul fertilizanților care intră în balanța financiară, ci și de cel al produselor de sinteză pe care le folosim, al transportului etc.
Sper că aceste cheltuieli suplimentare să nu depășească 15 - 20% din cheltuielile din acest an. Desigur că trebuie făcută o analiză mai aprofundată privitor la zona noastră, Europa și de ce nu, întreaga lume, pentru că suntem dependenți de ce se întâmplă în SUA, America de Sud, Ucraina, Rusia - țări din care UE importă.
La nivel european trebuie gândită o politică unitară care să țină seama de aceste realități. Atâta vreme cât la nivel european nu există o strategie unitară, la care toate țările să poată avea contribuții firești, mă tem că s-ar putea să existe chiar în interiorul UE divergențe care să ne pună pe noi într-o postură nefavorabilă.”

---

​Dimitrie Muscă, administrator Combinatul Agroindustrial Curtici, județul Arad
„România stă prost la acest capitol. Suntem pe ultimul loc din UE în privința industriei cărnii de porc, nu mai producem nici măcar 20% din necesar.
Fără această proteină animală nu poți avea un trai bun. La carnea de vită nu avem o cultură de consum, acesta fiind infim. La fel și la peste.
Cerealele și rapița sunt vândute la recoltare pentru că sunt primii bani care intră într-o unitate și traderii exportă marfa, după care importăm cocă sau pâine.
Ar trebui întrebat ministrul Agriculturii ce rezervă de stat avem, ca să știm dacă măcar pâinea o avem asigurată. Alte țări fac rezerve de sute de milioane de tone.
Se aduce lapte din Polonia și Ungaria. Sectorul laptelui este pus pe butuci pentru că acum se fabrică tot felul de produse, gen telemea, brânză, cașcaval etc, care au la bază uleiul de palmier - ce costă doar 25% din prețul laptelui de vacă.
La ora actuală, prețul la îngrășămintele chimice a crescut de trei ori. Cei care nu folosesc îngrășăminte vor avea o producție mai mică. Oricât de ecologici am vrea să fim, nu putem susține populația actuală a lumii, de 7,9 miliarde de oameni, fără îngrășăminte chimice.
Cea mai mare problemă în România este lipsa de preocupare și inteligență a celor care conduc țara.”

​Ana Ioniță

---