În dialog cu fermierii

Care este situația culturilor legumicole din câmp?

​Ivan Fedot, Transmeteorit SRL, Sarichioi, județul Tulcea
Cultivăm aproximativ 200 de hectare cu rădăcinoase (morcov pătrunjel, țelină, sfeclă roșie, ridiche neagră), fasole. Sezonul a început bine în primăvară, sistemul de irigații a pornit când am dorit noi (ne rugau cei de la ANIF, dar au fost câteva ploi și nu ne-am grăbit). Ceea ce ne-a deranjat, au fost variațiile mari de temperatură care au dus la întârzieri în dezvoltarea plantelor de două-trei săptămâni. De exemplu, morcovul ar fi trebuit recoltat până acum. Unele plante au recuperat deficitul de apa destul de bine și acum câmpul arată normal. Cred că până la final de iulie recoltăm și noi. Cu seceta pedologică ne mai descurcăm pentru că avem un sistem de irigații, mai ales că udăm și prin microaspersie, ceea ce creează un microclimat bun pentru plante. Însă, a crescut foarte mult consumul de apă, este o zonă cu vânturi care usucă și mai repede. Volumul de apă s-a mărit cu 25-30%, dar la producție nu se vede, încercăm să folosim sistemul de irigații cât mai eficient pentru producții aproape de normal. Ne așteptăm la recolte de 60-70 tone/ha la morcov, 25-30 tone/ha la albitură, dar vom vedea la final. Cultura de fasole arată bine și ea, dar este puțin mai dificil aici, costul este de 4000-5000 lei/ha. Cred totuși că ne vom acoperi cheltuielile la fasole, este o cultură bună, chiar dacă seceta a afectat producția din anul acesta. Vom obține probabil 2,5-3 tone/ha (față de 4,5 tone normal). De anul acesta încercăm să intrăm pe supermarket, mai ales că au venit ei către noi, de obicei dădeam la industrie. Am avut și ardei, dar am renunțat din cauza lipsei de forță de muncă la recoltat, deși era o cultură frumoasă și profitabilă. Avem cerințe, dar nu avem cu cine recolta. Per ansamblu câmpul se prezintă bine, pentru că avem irigații. 

---

​Mircea Bujor, Grup Producători Tomitom, comuna Dracea, județul Telorman
Cea mai mare suprafață este de 13 hectare, cultivată cu tomate de industrie în câmp. Mai avem ardei gras și gogoșar, vinete, varză pe circa 2 hectare și usturoi pe 8 hectare. Primăvara acesta a fost foarte frig și am întârziat plantarea. Temperaturile scăzute au afectat serios dezvoltarea, nu sunt prea frumoase în acest moment pentru că am avut și ceva ploi care le-au ținut pe loc, apoi s-a instalat destul de repede seceta. În aceste situații cresc tratamentele, nu numai fitosanitare, dar mai ales cu fertilizanții. În plus nu faci față la nevoile plantelor, nu poți trata zilnic. Nu sunt pe deplin mulțumit de cum se prezintă câmpul, mai ales la tomate, dar să vedem până la finalul sezonului cu ce cheltuieli încheiem. Cred că avem pierderi de până la 50% la producție. Prețul este încă mic, mai ales dacă încerci să faci tehnologia ca la carte. Dacă s-ar face asigurări și la legume, la 40 de grade tomatele sunt calamitate. Cred că la 1 hectar se cheltuie cam 4-5 mii euro. Nu mă așteptam ca anul acesta prețul tomatelor să fie așa de scăzut. Din fericire nu depindem de nicio fabrică, ne procesăm singuri legumele. Culturile de ardei arată bine acum, dar nu se anunță ploi, iar temperaturile cresc. Usturoiul este însă o cultură cu care am ieșit mai bine anul acesta, nu am terminat recoltatul, dar suntem mulțumiți. Sprijinul este mai mult decât binevenit, mai ales că folosim sămânță autohtonă, și încercăm să perfecționăm cultura, să ne luăm o mașină de recoltat. Dar cred că sunt necesare programe nu doar de sprijin, ci și de educare a producătorului. Din păcate nu se oferă soluții la problemele reale din sectorul legumelor, ci ne facem că facem. Ar trebui să știm cât și ce produce fiecare, unde se vinde și ce se întâmplă cu marfa respectivă. Să știm ce consum avem la nivel național, unde este cererea. Atunci poți să îți faci un plan de culturi pe următorul an, pe care să îl declari la APIA sau DADR. Dar noi nu știm ce producem, unde vindem și dacă vindem. Dacă statul ar dori cu adevărat să susțină producătorii, prin grupuri sau organizații, și să fiscalizeze în mod real (pentru că banii s-ar întoarce tot în buget), are pârghiile legislative prin care să facă asta.

---

​Bogdan Georgescu, inginer fermă Anabella, Agro Holding, Drăgășani, județul Vâlcea
Sunt 300-400 de hectare de culturi, ferma este diversifică, are atât cultură mare cât și legume și pomi fructiferi. Cultivăm tomate, ardei, vinete, rădăcinoase, iar la Fetești se cultivă și leguminoase. Dacă vorbim de zona mea, Drăgășani, primăvara venit ceva mai târziu, de aceea am plantat mai târziu.
În general a observat că dacă plantăm după data de 20 mai, frigurile din luna aprilie nu ne mai afectează. Aici nu sunt variații așa de mari de temperatură, plantele se pot dezvolta mai bine, astfel încât acum sunt în stadiul normal de dezvoltare. În același timp este și o perioadă mai abundentă în ploi de primăvară, de aceea noi nu prea am suferit de secetă. Dar, fenomenul care ne-a speriat cel mai tare a fost o grindină, iar din cele circa 120 hectare cultivate cu legume, 80% dintre ele au fost afectate. Asta va însemna o scădere de producție, probabil în jur de 30% la tomate. Plantele au primit tot ce trebuie, la nivel optim și cred că au trecut destul de bine peste acest stres. În rest, celelalte specii se prezintă destul de bine, ne așteptăm la producții aproape de normal.

---

Gicuța Zbârciog, director general ICDLF Vidra, județ Ilfov
Institutul are acum în jur de 200 de hectare cu cereale, partea neirigabilă, și aproximativ 7 hectare de culturi semincere și experimentale legumicole. Sezonul a debutat foarte bine, am avut câteva zile de ploi mai abundente în luna mai, înainte de plantare, care deși ne-au întârziat cu vreo săptămână, au fost benefice culturilor. Avem culturile semincere de tomate, ardei gogoșari, vinete, ceapă. S-au dezvoltat foarte frumos toate, chiar aveam în plan ca simpozionul de anul acesta să îl facem în câmp, cu degustare, să aducem fermieri, mai ales dintre cei care cultivă pe suprafețe mari Asteroid (cel mai cerut soi de gogoșar românesc). Dar pe 14 iunie a căzut o grindină care a afectat o bună parte dintre culturi, din tomatele de la ameliorare (cel mai mult Pontica 102), pe care le-a pus la pământ ca și cum ar fi trecut cu cositoarea. Plantele aveau deja fructe, erau mari. De atunci și până la grindina din iunie, nu am mai primit apă din precipitații de loc, și nici până acum (27 iulie). La momentul acesta mai avem în picioare două soiuri pentru tomate (Viorica și Vipont, pentru industrializare), la Pontica sper să recoltăm măcar 30%, am aplicat tot ce s-a putut pentru a ajuta plantele să își revină, pentru că era focar de infecție. Acum probabil vom recolta cu găleata, în fiecare zi, ce se poate aduna ca să salvez sămânța. La gogoșar avem 3 hectare de culturi semincere și acolo este speranța noastră cea mai mare, nu știm însă dacă se va matura cum trebuie, am reușit până acum să facem să lege 3-4 fructe/plantă. La fel și la vinete, cu mare greutate le-am ajutat să își revină și acum avem din nou flori și sperăm că fructele vor ajunge la maturitate. Până la ziua cu grindina culturile erau de expoziție, prima solă de gogoșar avea deja fructe de mărimea unei nuci și era plin de flori. Sunt, până acum comenzi de peste 100 kg de sămânță la soiul Asteroid și îmi doresc foarte mult să putem satisface toate cererile. Este cel mai solicitat soi românesc, am avut și 200 kg cerere din țară. Ca și cheltuieli, de exemplu, anul acesta o singură lună de primăvară, la răsaduri a costat cât tot sezonul anul trecut. Și cu grindina asta cât oul de porumbel aproape că ne-a îngropat.
Din păcate pentru noi nu mai vor nici tinerii absolvenți să intre în sistemul de cercetare, salariul de 2000 și ceva de lei nu este deloc atractiv, mai ales că noi suntem în afara orașului și nu au unde locui, dar oricum nu îi atrage nimic spre cercetare. Și drept consecință, nici nu mai avem cu cine lucra, chiar dacă avem încă soiuri de legume la care suntem solicitați.

​Roxana Drăghici

---