În dialog cu fermierii

​Ce importanță acordați îmbunătățirii calității solului din ferma dvs.?

​Gheorghe Gurlui, adm. Agri-Sol, loc. Belciugatele, județul Călărași
„Calitatea solului este primordială în realizarea producției. Am început prin a efectua cartarea agrochimică iar acum suntem la a treia analiză de sol realizată în decurs de cca 15 ani. Ferma, având o suprafață de 1.300 ha, se întinde pe raza a trei județe și solurile sunt foarte diferite, pornind de la cele brun-roșcate până la cele de tip cernoziom și continuând cu terenuri de luncă. După ce am văzut ce soluri avem, am adoptat măsuri în consecință: pe solurile alcaline administrăm îngrășăminte pe bază de azot - care acidifică iar pe cele cu reacție acidă aplicăm amendamente.
Lucrările pe care le efectuăm sunt puțin diferite în funcție de solul pe care îl avem. Pe solurile de luncă intervențiile trebuie să se facă la momentul potrivit pentru că altfel fie le tasezi, fie nu le mai poți prelucra pentru că devin foarte tari. Pe celelalte soluri, de tip cernoziom, aplicăm o tehnologie convențională dar avem în vedere ca în următorii ani să trecem către agricultura conservativă, ceea ce înseamnă renunțarea totală la arătură și lucrarea solului în sistem minimum-tillage sau no-tillage. Anul acesta am hotărât să achiziționăm gama de utilaje necesare, urmând ca acestea să fie livrate în 2023. Ne dorim un tractor de mare putere, de 500 CP, precum și o semănătoare model Focus de la Horsch, care poate să semene în teren semipregătit și nepregătit, având atașat echipamentul pentru semănat porumb. Am ales această semănătoare, în principal, datorită posibilității de a administra îngrășăminte pe diferite adâncimi de lucru.
În primul rând vrem să practicăm o agricultură conservativă pentru a păstra calitatea  solului. Solul este principala resursă pe care o avem la dispoziție și trebuie lăsat în bune condiții generațiilor viitoare. Printre avantajele pe care tehnologia minimum-tillage le aduce amintesc reducerea consumului de motorină și îmbunătățirea vieții microbiene din sol. În primii ani va exista o reducere a producției, care vine la pachet cu un consum mai mare de îngrășăminte chimice, dar solul își va recăpăta fertilitatea prin faptul că microorganismele vor lucra fără a mai fi deranjate în adâncime și atunci ele vor transforma materia organică în substanțe asimilabile pentru plante.”

---

​Andrei Petrică, adm. Agrolemi, loc. Mavrodin, județul Teleorman
„Acordăm o importanță deosebită acestui lucru pentru că de mai bine de 10 ani fertilizăm terenul cu gunoi de grajd, având aproape o fermă avicolă, precum și groapa ecologică a județului. Transportăm cca 3.000 de tone și avem o bază bine pusă la punct în care stocăm gunoiul de grajd pentru că se permite doar ca în anumite perioade să fie împrăștiat pe câmp. Această fertilizare organică o facem pentru a îmbunătăți calitatea solului, lucru care se reflectă în producțiile pe care le obținem. În fiecare an administrăm gunoi de grajd pe cca 100 ha, pe sole diferite.
În privința metodelor de prelucrare a solului, noi efectuăm, în general, arătura pentru culturile prășitoare iar pentru cele de păioase și rapiță aplicăm tehnologia minimum-tillage și suntem foarte mulțumiți. În cadrul fermei am efectuat lucrări minime în ultimii 3 ani și am observat că se pot obține o serie de beneficii: păstrarea apei în sol, o răsărire uniformă a plantelor de cultură și cheltuieli mult mai mici cu combustibilul.
Referitor la cultivarea plantelor fixatoare de azot, noi am ales mazărea care este foarte bună premergătoare pentru culturile de păioase. O soluție foarte bună ar fi înființarea culturii de soia pentru că are o subvenție mai mare însă pentru a beneficia de ea trebuie  să obținem o producție 1.700 kg/ha, ceea ce în zona noastră nu este posibil pentru că nu dispunem de irigații. Mazărea o semănăm pe suprafețe mai mici mai mult pentru îmbunătățirea structurii solului; în primul rând am semănat-o pentru măsura de înverzire, în afară de faptul că fixează azotul în sol. Am văzut beneficiile aduse de această cultură, prin producția mai mare obținută la cultura următoare.”

---

​Marius Neacșu, loc. Bucșani, județul Dâmbovița
„Poți să ameliorezi structura solului în funcție de lucrările pe care le faci. De exemplu, unii fermieri renunță la arătură, mai ales pe solurile grele, pentru a reduce numărul de treceri. Se pot cultiva și plante cu rădăcini pivotante, puternice, care ajută la drenarea solurilor, pătrunzând mai adânc în pământ. Solul pe care îl lucrez este destul de greu, de tip podzol și rezistă bine la secetă. Într-un an normal în zonă nu se obțin producții bune. Ferma vegetală este înființată de curând, are o suprafață de 60 ha pe care am cultivat în mod egal grâu, porumb și floarea-soarelui. Terenul a fost pârloagă și suprafețele sunt dispersate; am reușit să comasez o suprafață de 12 ha și sper să reușesc și cu restul. Acum terenul nu este foarte productiv, nici nu pot face o comparație cu recoltele anterioare pentru că acest an este al doilea de când îl cultiv;  mai am de lucru până să îl aduc la potențialul său productiv. Urmează să fac o cartare agrochimică ca să văd exact parametrii solului pentru ca apoi să știu cum trebuie să-i îmbunătățesc calitatea. Momentan merg pe lucrări convenționale pentru că sunt la început de drum și nu am un parc mare de utilaje; am reușit să cumpăr utilaje clasice și în viitor, pe măsură ce voi evolua, probabil voi încerca și alte variante.
Ca plantă fixatoare de azot cultiv lucernă, care are un efect benefic asupra culturii ce urmează, aceasta fiind mult mai viguroasă.”

---

Virgil Gheorghe Arpășanu, adm Arprest, loc. Dragalina, județul Călărași
„Solul este baza producției agricole și trebuie întreținut. Tehnologiile pe care le aplicăm trebuie adaptate în funcție de sol și condițiile întâlnite. Dacă până de curând foloseam arătura, anul acesta am încercat sistemul de lucrări superficiale dar, din păcate, a apărut un inconvenient: înmulțirea exagerată a șoarecilor. În opinia mea, cu toate că mulți nu recomandă, este ca la fiecare 2 ani trebuie făcută o arătură profundă ca să dispară acel fenomen de hardpan. Lucrarea în profunzime este necesară și pentru ca apa provenită din precipitații să poată să se infiltreze mai adânc în sol, altfel umiditatea se păstrează la suprafață și se evaporă rapid sub influența vântului care în Bărăgan este prezent tot timpul. De când lucrez în această zonă, de aproape 50 de ani, nu am văzut o zi în care să nu sufle vântul.
În cadrul fermei, din doi în doi ani facem cartarea agrochimică și în funcție de rezultate stabilim ce îngrășăminte trebuie să aplicăm și în ce cantitate. M-a surprins lipsa de potasiu din sol, cu toate că se susținea ideea că avem soluri bogate în potasiu în zona Bărăganului. Solul trebuie întreținut și prin încorporarea masei vegetative care prin descompunere se transformă în humus, dar în această perioadă se consumă și azot pentru a avea loc acest fenomen.
Referitor la plantele fixatoare de azot, consider că acestea sunt foarte bune, dar au nevoie de apă, pentru că altfel nici bacteriile responsabile cu fixarea azotului nu se vor dezvolta.
Faptul că s-au distrus sistemele de irigații este o mare greșeală iar canalele mari de irigații trebuiau să fie pline cu apă pentru că ar fi creat un microclimat favorabil dezvoltării plantelor.”
 
Ana Ioniță

---