În dialog cu fermierii

Ce strategie de valorificare a producției aveți pentru sezonul următor?

​Cosmin Micu, Procereal Agrosan, Mănăștur, județul Arad
Lucrez o suprafață de 1.400 hectare pentru care am spații de depozitare, cu o capacitate de 20.000 tone. Acum construiesc alte spații de depozitare pentru încă 10.000 tone pentru că sunt și depozitar al unor companii. La momentul acesta am terminat stocul de producție, dar nu cred că prețurile se vor modifica până la recolta următoare, din păcate se va menține mic. După această perioadă, cel mai probabil vom avea schimbări în piață pentru că este nevoie de bani. Însă eu nu vând recolta următoare. Anul acesta am dat cerealele cu 75-80 bani/kg. La prețurile acestea ajungem în faliment. Oricum sunt probleme cu seceta la nivel național, căldura este destul de mare (am avut și 20 grade C). În sol s-a refăcut o parte din rezerva de apa, dar nu satisfăcător. Plantele au început să vegeteze, dar pământul se usucă. Cu toate acestea, eu păstrez constantă structura de culturi, nu fac planul doar pe un an. Dacă într-o vară este o problemă cu o cultură sau are preț mai bun, nu modific suprafețele sau să renunț la o cultură. Păstrez asolamentul, respect rotația, chiar dacă se întâmplă ca într-un an să obțin producții mai mici sau deloc uneori, îmi asum toate acestea. Împart riscurile.
Cât privește sezonul următor, probabil că prețul va fi mic la recoltare, urmând să crească până în toamnă. Nu sunt un pesimist, cred că lucrurile se vor schimba. Dar dacă noi fermierii falimentăm, vor fi afectați negativ și alții în urma noastră. Pe de altă parte eu nu am simțit din partea traderilor nicio abordare greșită, prețurile sunt cele care sunt. Bineînțeles că suntem afectați, pentru că dacă aș lua veniturile în condițiile creșterilor actuale la motorină, tratamente etc, acestea sunt clar mai reduse. Un factor major cu efecte negative este și acest flux de marfă care intră în țara noastră. Până la urmă vorbim de cerere și ofertă, și dacă oferta are preț mic asta se întâmplă.

---

​Dragoș Obreja, Agroexport, Grivița, județul Vaslui
Este foarte complicat de stabilit o strategie a sezonului următor pentru că situația este foarte delicată. Anul trecut, din ce am recoltat, am depozitat, pentru că nu sunt un ”vânzător de campanie”, poate un maxim de 30% din producție, dar mare parte am depozitat. Orice alegere ai face, trebuie să ți-o asumi. Ce-i drept, nu mă așteptam ca și anul acesta (2023) să avem astfel de prețuri și să scadă în continuare. Ne gândeam că se vor mai alinia, că vor reveni la normal, dar ele tot scad. Speram ca măcar la 1 leu/kg să ajungă. Eu am vândut la începutul anului, am căutat, m-am informat, studiez bine fenomenul și am urmărit prețul. Nu pot spune că am făcut o mare afacere, prețul a fost sub cel din campanie. Dacă atunci am dat cu 95 bani/kg grâul, acum l-am dat cu 90 bani/kg în condițiile în care am avut costuri de transport și depozitare. Dar nu mai am stoc și stau liniștit acum. Ideea este că toate aceste informații (prețuri, cantități) le poți găsi și nu-ți va spune nimeni când să vinzi sau nu.
La acest moment nu se pune problema de vreun contract. Nu se mai justifică, cel mai probabil vor fi la fel și în campanie. Și intermediarii sunt reticenți, nu mai fac contracte pe cantități prea mari.
Situația este tensionată, am văzut de exemplu tiruri pe sosea săptămâna trecută, cu sigilii puse doar pe capacele de la descărcare, nu și pe capacul de la basculare, cel care se desface din cârlige. Și până la urmă cine nu ar vrea să cumpere marfă ieftină? Problema este de unde vine marfa, că orice hârtie doveditoare ai avea nevoie o primești cu ce vrei să scrie pe ea. Nu așteptăm minuni de la stat, dar măcar să-și facă treaba la controale. Însă prețurile cerealelor scad, iar restul de inputuri cresc, la fel taxele. Și nu este vorba de a sta cu mâna întinsă, dar nu sunt mecanisme de control. Protestele nu au rezolvat nimic a fost haos la noi.
Din păcate nici producțiile nu sunt prea mari, cel puțin aici pe zonă - unii au făcut 6 tone/ha la grâu, dar la mine în fermă în jur 3,8 tone/ha; nici la rapiță nu am stat mai bine anul trecut și am avut costuri mai mari. Este foarte ciudat că nu este cerere.

---

​Virgil Arpășanu, Arprest CAL, Dragalina, județul Călărași
Anul trecut am vândut la recoltare. La rapiță de exemplu, unde am obținut cam 3.200 kg/ha, am vândut cu 2,45 lei/kg. Orzul - 5.900 kg/ha, am și vândut tot, cu 1,15 lei/kg. Grâu am avut mai puțin, 2.900 kg/ha. Nu irigăm, dar am avut câteva perioade cu ploi, în urma cărora am crezut că vom face o producție bună și la porumb, însă a urmat o așa secetă și caniculă, că plantele nu au mai făcut știuleți, iar de pe 125 de hectare am recoltat doar 380 kg. La floarea soarelui, când s-a format capitulul, a venit o ploaie care ne-a ajutat să obținem puțin peste 2.000 kg/ha. Am vândut rapid, fără probleme și cu preț bun. Deci anul trecut am vândut toată producția la recoltă. Nu pot spune că stăm foarte bine acum, dar ne-am acoperit cheltuielile și o parte din credite. Vom rămâne pe aceeași structură de culturi, dar ne deranjează foarte mult deciziile ”Înaltei porți” de la Bruxelles privind Pârloaga și Înverzirea, care nu sunt adaptate situațiilor reale, actuale. Fac agricultură din 1965 și am trecut prin multe experiențe, dar ca acum nu a fost niciodată!
Mai avem teren în jur 820 de hectare și le-am distribuit astfel: 200 de hectare cu grâu, 120 de hectare de orz, orzoaică, 110 de hectare cu rapiță din care o să întorc o parte pentru că nu ne-a plouat de foarte mult timp. Restul este porumb și floare. Și anul acesta voi face la fel, vând la recoltare pentru că transportul și depozitarea înseamnă cheltuieli în plus, bani pe care nu am nicio garanție că îi voi recupera. Mai mereu am vândut peste 65% din producție la recoltă. 

---

​Tiutiu Florin, Eros Titulescu, localitatea Nicolae Titulescu, județul Olt
Planul de culturi îl facem noi în toamnă, dar acum nu știu dacă va rămâne același. Nu s-au putut face strategii din mai multe motive: știm cu toții că abia acum am primit derogare pe GAEC 8; era suprafața de pârloagă 4%, acum putem pune culturi rapița din toamnă, mare parte, o întoarcem, și nici azi nu știu ce voi pune. Eu am aproximativ 1.250 de hectare cu rapiță dar nu cred că vor rămâne mai mult de 700, sunt cam 20 pl/mp însă neuniforme. Noi avem noroc că avem și o fermă de porci și o parte din recoltă, va intra la furaj. Dar simțim că perspectivele nu sunt favorabile, ne gândim și la rezerva de apă - ne-ar mai fi trebuit vreo 100 l/mp ca să ajungem la un optim. Din păcate nu avem posibilitate de irigare, avem soluri mai grele, mai argiloase care mai mențin apa puțin. Dar sub 30 cm este deja uscat, și vine căldura. Culturile de păioasele au uniformitate, sunt încă micuțe pentru că au răsărit târziu. Aș fi mai optimist dacă aș ști că plouă, dar suntem în februarie și rezerva este la jumătate. Acum pe stoc mai avem ceva floarea-soarelui, iar ce a rămas din grâu, orz am redirecționat la ferma de animale, care preia cam 20% din producție. Vindem greu, traderii nu au dat încă prețuri, ce se vehiculează sunt derizorii, nu acoperă costurile de producție. De depozitare nici nu mai vorbim, avem credite scadente, inputuri scumpe și investiții din anii anteriori. Pentru sezonul următor nu mai putem face ce credem noi. Să încercăm să diminuăm din costuri, dar suntem dependenți de factori care nu țin de noi, financiar și legislativ. Facem parte dintr-o politică agricolă comună, dar ne luptăm cu vecinii într-o concurență neloială.
 
Roxana Drăghici

---