În dialog cu fermierii

Cum gestionați în fermă creșterea prețurilor la îngrășăminte?

​Alexandru Baciu, Ferma Baciu, județul Călărași
Acestea sunt prețurile din Uniunea Europeană, dar care nu au nicio logică. Îngrășămintele nu se fac în Europa, nici gazele... Nu aș recomanda să se cumpere acum. Mai așteptăm până în primăvară, pentru că se pot întâmpla multe lucruri până atunci. Eu nu lucrez pe stocuri și nu îmi pot permite să blochez banii. Pentru culturile de toamnă am administrat îngrășămintele achiziționate în vară. Dar pentru primăvară încă nu am achiziționat, pentru că nu cred că este avantajos să stau cu ele în magazie. Mai bine investesc în altceva, pentru că nu sunt de achiziționat doar îngrășămintele, mai sunt și alte inputuri la care a crescut prețul (semințe, produse de protecție etc). De aceea, cred că vreo 5 milioane de hectare anul acesta se vor semăna din porumbar, nu vor fi cu sămânță certificată, mai ales la cei cu suprafețe mici. De tratamente ce să mai vorbim...
Este limpede că aceste creșteri de prețuri vor duce la reducerea dozelor de fertilizare, poate chiar la jumătate sau deloc. Alții vor încerca să substituie îngrășămintele de sinteză cu așa zisele ”ceaiuri” (foliare), care nu au efect prea mare. Tot la rădăcină este baza. Bineînțeles nu vom mai avea același nivel al producțiilor, ceea ce va pune presiune pe preț. Pe de altă parte aici cartarea agrochimică ar putea să însemne ceva, dar asta dacă firmele care efectuează cartarea sunt serioase și fac analize reale. Eu am avut o astfel de experiență: am făcut în 2018, apoi după trei ani, firma respectivă a venit cu aceleași rezultate. Chiar nu s-a schimbat nimic în sol? Aplicarea în funcție de gradul de aprovizionare ar putea fi o metodă de economisire, dar rezultă alte investiții. Din păcate România a avut capacități de producție, pe care le-a închis în loc să le preia statul, cum ar fi fost mult mai bine pentru fermieri. Nu cred că motivul că „nu ne dă voie UE„ stă în picioare. Asta trebuia făcut! Așteptăm acum de la alții, la prețuri mai mult decât prohibitive. Viitorul PNS parcă ar fi făcut pentru protecție socială, nu pentru investiții care să aducă un real beneficiu pe termen lung!

---

Cleonic Sucaciu, Grupul Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului, județul Brașov
Reducerea cantităților aplicate este o urmare logică. Da, cu siguranță va scădea nivelul de fertilizare. Asta se și dorește. Teoretic, ar putea duce și la scăderi de producție, dar sunt mulți alți factori care influențează randamentele. Cred că se vor reduce și din suprafețe, nu doar dozele de fertilizare. Noi suntem într-o zonă în care jonglăm din cultura de bază - cartoful. Pentru cerealele de toamnă încercăm să beneficiem de ceea ce rămâne de la cultura cartofului. Eu nu folosesc așa de multe îngrășăminte chimice la culturile cerealiere. Acestea necesită într-adevăr în primăvară un sprijin mai consistent de azot, dar acum nu cred că se va aplica mai mult de 30-40% din necesar. Utilizăm și fertilizant cu eliberare lentă, dar din sursă naturală. Pentru primăvară, avem un minim necesar, dar nu am făcut stocuri. Cantitățile sunt pentru un minim de subzistență pentru anul următor. Avem și analize de sol, însă nu știu în ce măsură aplicarea în funcție de rezultatele lor are cu adevărat efect. Cred că ne trebuie o altă strategie, în contrapartidă cu politica furnizorilor. Nu putem să nu ne gândim la ceea ce s-a întâmplat pe plan mondial într-un termen foarte scurt, chiar până la politicile Bruxelles-ului de reducere a cantităților de îngrășăminte aplicate la sol. Toate acestea afectează întregul lanț, până la nivel de consumator. Scăderea producției prin modificarea politicilor agricole, determinarea unor crize a inputurilor, duc clar în final la o lipsă a alimentelor. Un bun exemplu este piața laptelui: de ce au dispărut stocurile, de ce nu s-a mai produs lapte? Pentru că anterior a fost generat un preț de achiziție foarte mic, nestimulativ pentru producători. Ca să produci lapte, trebuie să gândești pe cel puțin doi ani înainte, și abia după, dacă ai bază genetică, poți să o faci. La fel se petrec lucrurile și pe partea vegetală. Degeaba vrem să producem acum, dacă am distrus baza ultimilor ani. Așadar, eu cred că se vor reduce nu doar dozele aplicate de fertilizanți, ci și producțiile, și probabil suprafețele, mai ales la cartofi. Colegii mei sunt speriați, nu putem face un plan pe termen lung cu schimbări dramatice de la o zi la alta. Poate vor mai scădea prețurile, dar nu cred ca va afecta pozitiv campania următoare. Probabil vor veni îngrășăminte și din alte surse, de la alte firme care au nevoie de banii noștri. 

---

​Paul Mușat, Agrobrava, județul Constanța
Deși s-au scumpit și alte inputuri, nu vom putea cumpăra mai puține îngrășăminte. Nu avem cum. Va fi un bumerang care se va întoarce împotriva noastră: nu vor fi producții și vom constata că de fapt nu am făcut nicio economie. Strategia noastră de fermă a fost să facem analize de sol cât mai riguroase, pe toate parcelele pe care le cultivăm și să fertilizăm numai unde este nevoie, în funcție și de cultura următoare. Economia se face prin administrare corectă a îngrășământului și doar unde trebuie. Eu cred că este doar o iluzie că faci o economie administrând mai puțin îngrășământ. La culturile de toamnă am reușit să fertilizăm din stoc, am intuit într-o oarecare măsură ce se va întâmpla. Pentru sezonul următor însă nu avem rezerve, dar ne vom ghida după analizele de sol. Este o nouă provocare pentru noi, ne va fi greu pentru că ne confruntăm cu foarte multe necunoscute. Dar, dacă ne organizăm foarte bine, cred că vom putea ține piept acestui val de scumpiri. Noi suntem dependenți de exemplu de energie, nu numai în halele de procesare, ci și la irigare. Am avut o factură pe 8 zile în octombrie cât valoarea unei facturi pe o lună normală de irigat! Trebuie văzut întreg contextul pieței, iar scăderea producției înseamnă pe ansamblu, o mărire a prețurilor la o putere de cumpărare mai mică (pentru că și la populație gazele și energia sunt mai scumpe). Și noi trebuie să găsim soluții să ne descurcăm, în speranța că rezultatele finale să fie pe măsură, și aici mă refer la prețurile cu care vom comercializa. Cu siguranță vom avea o marjă de profit mai redusă. Teoretic, ar putea să apară un blocaj al pieței, în sensul în care fermierii nu ar mai cumpăra unele inputuri. Dar, repet, economia trebuie privită în modul de administrare a îngrășămintelor, a tipului de îngrășământ folosit, în urma analizelor de sol.

---

​Cosmin Micu, Procereal Agrosan, județul Arad
Noi am cumpărat îngrășămintele necesare încă din luna mai. Am folosit banii din IMM Invest, și am achiziționat atât pentru campania de toamnă, cât și pentru fertilizarea de primăvară. Văzând cum se petrec lucrurile, cu scumpirea și a altor materii prime, am prevăzut cumva această evoluție a prețurilor și am făcut stoc. Deocamdată avem tot ce ne trebuie pentru următoarele luni. Însă nici după ce le vom termina, când vom cumpăra la prețuri mai mari, nu vom reduce dozele de fertilizare la nicio cultură, nu cred într-o astfel de economie. Păstrăm tehnologia pentru întreaga suprafață. Momentan nu aplicăm nici fertilizarea variabilă pentru că nu am nici sole cu diferențe mari între ele, sunt relativ omogene. Însă, dacă prețul la îngrășăminte se va menține sau chiar va crește, avem tehnica necesară pentru aplicarea variabilă. Dar nu cred totuși că prețul îngrășămintelor va rămâne la acest nivel. Eu cred că este foarte posibil să mai scadă spre primăvară. Este ilogic, deoarece la final, consumatorul este cel care suferă cel mai mult pentru că va cumpăra mai scump și probabil și mai puțin decât înainte.
 
Roxana Drăghici

---