În dialog cu fermierii

​Ce schimbări faceți în structura de culturi din sezonul următor?

​Anton Dănuț, Cooperativa Dobrogea Sud, județul Constanța
Suprafețele pentru culturile de primăvară, atât la nivelul cooperativei, cât mai ales în fermă și sunt reduse până aproape de 100%, pentru că în ultimii ani au fost patru secetoși și unul aproape normal. Acest lucru înseamnă că economic, sunt pierderi din toate punctele de vedere. Porumbul ne-a băgat în ”groapa” în care suntem acum - este un dezastru pe toate planurile. Din păcate prețul la sămânță este un alt factor limitativ pentru porumb, iar anul acesta costurile acestei culturi practic ne-au pus la pământ. Nu am recoltat nimic anul trecut, iar anul acesta mai deloc. La nivel de cooperativă erau în anii trecuți aproximativ 3.000 de hectare cu porumb. Anul acesta au fost puțin peste 1.000 de hectare, iar în primăvară nu vom mai semăna deloc. Eu în ferma mea nu mai semăn în primăvară - anul acesta am avut 650 de hectare, de la 1.000 de hectare în urmă cu un an, doi. Floarea soarelui s-a mai redus și ea, dar vom avea cam 600 de hectare pe fermă, de la 900-1.000 de hectare. Păstrăm cultura pentru că pe timp de secetă este mai rezistentă. Suprafețele vor fi semănate cu mai mult orz, grâu, iar în primăvară cu sorg. Anul acesta am avut în jur de 90 de hectare (am comandat pentru 200 de hectare, dar nu am primit), iar la anul plănuiesc 450-500 de hectare de sorg. Sorgul a dat o producție de 5.600-5.700 kg/ha anul acesta, iar porumbul sub 1.000 kg, pe aceeași zonă, în condițiile în care la sorg am cheltuit jumătate față de cultura de porumb/ha. Prețul sorgului este cu 10% sub prețul porumbului, dar piața crește, iar dacă și noi fermierii milităm pentru asta, vom fi în câștig. La sorg însă mai trebuie stabilizată tehnologia, mai avem puțin de învățat. Proporțional s-a schimbat raportul între culturi de primăvară și de toamnă - acestea fiind în jur de 60% -65%. Sunt mai puțin riscante, nu neapărat cu un potențial de venit mai mare. Condiții de irigare nu sunt, sperăm totuși pe măsurile din PNRR.

---

​Răzvan Avram, GreenAgro Crop, județul Vrancea
La noi în fermă schimbarea culturilor este din cauza schimbărilor vremii, a lipsei precipitațiilor, nu neapărat a problemei legată de neonicotinoide. Evident că nu suntem de acord cu restricționarea lor, dar au tot fost date derogări și nu am dus lipsa seminței tratate. Iar înlocuitorii insecticidelor, cel puțin la grâu și orz, au dat rezultate bune până acum, ar fi extrem de greu fără aceste substanțe. În general, noi rămânem pe o structură similară cu cea de anul trecut, dar cel mai probabil vom pierde rapița. Anul trecut au răsărit și pe parcursul iernii, fiind temperaturi pozitive. Anul acesta, chiar dacă am semănat la timp, abia acum a început să răsară, dar nu știu cum va fi la primul ger. Noi nu am mai avut precipitații din luna aprilie, exceptând 24 litri/mp în iulie. Cred că deficitul de apă este de peste 200 litri.
Păioasele le-am semănat în țărână, foarte greu. Acum au răsărit sau sunt în curs de răsărire, și momentan este bine, dar mai avem de recuperat. Dacă rapița nu va merge, va trebui ca cele 100 de hectare să le înlocuiesc cu ceva, iar de porumb mi-e teamă: anul acesta nu am recoltat mai mult de 500 kg/ha. Porumbul îmi place, este o cultură care ne-a adus satisfacții în trecut, lasă terenul curat de buruieni datorită erbicidelor, dar lipsa apei ne forțează să fim foarte prudenți. Sorg de exemplu, nu am încercat niciodată. Mi-e puțin teamă de piața de sorg, dar nici nu exclud. La floarea soarelui tot am recoltat 1.500-2.000 kg/ha pe unele sole, mi-am acoperit măcar cheltuielile. Am comandat deja sămânța pentru primăvară, dar este foarte greu pentru noi după seceta asta. Nu știu cum va arăta câmpul la anul, dar acum avem semănate 310 hectare cu grâu, 170 hectare orz, 110 hectare rapiță (cu semnul întrebării) și vom pune 50 de hectare cu mazăre. Restul suprafeței, dacă nu va ploua destul, vom semăna doar floarea soarelui, nu și porumb, deși mi-aș dori tare mult. Eu nu am vândut nimic până acum, iar grâul nu ajunge nici măcar la 1 leu/kg!! Am fost în pragul de a-mi pierde afacerea din cauza a ceea ce se întâmplă la granița noastră și a pătrunderii acelor cereale pe teritoriul nostru. Parcă asta s-ar vrea, nici nu mai știu ce să cred. Nu am cuvinte să spun cât sunt de trist, de dezamăgit de felul cum este tratat acest sector atât de important pentru noi, ca țară.

---

​Marian Horgoș, BanatAgro Vest, județul Timiș
Noi am început să diversificăm culturile, iar cele de toamnă arată foarte bine, avem și apă acum. În afară de grâu, floarea soarelui, porumb, soia, avem fermieri care au plantat și cartofi pe 80-100 de hectare, am introdus și lucernă pentru fân. Cel mai greu este cu lipsa apei la soia. Avem posibilitatea doar într-o anumită zonă să irigăm și punem acolo în fiecare an 250-300 de hectare cu soia. La porumb am avut mari probleme acum doi ani, dar anul acesta au fost producții deosebite pe cooperativă - 9-14 tone/ha pentru că am avut precipitații la timp și suficiente. La fel și la grâu și rapiță. Suprafața de rapiță a scăzut cu vreo 500 de hectare, de la 4.000; la grâu ne menținem la 5.000 de hectare, porumbul are 1.500 -1.700 de hectare și se mențin, chiar dacă a fost secetă.
Floarea soarelui nu am avut niciodată mai mult de 700 de hectare pe cooperativă, care se mențin. În general suprafețele sunt asemănătoare cu cele de anul trecut. Ne-am bucurat ca am avut contracte, producțiile au fost bune nu ne putem plânge, dar ca venituri nu este la fel, nu ne ajută foarte mult.
Probabil că dacă nu vom avea derogare și pentru cei 4% teren necultivat, acea suprafață va fi diminuată de la porumb. Proteicele rămân, se discută despre tot felul de culturi pe care probabil vom fi obligați să le introducem în rotații, ceea ce nu este rău pentru că am cam abuzat de rotațiile scurte, iar efectele se văd la înmulțirea unor dăunători, scăderea humusului în sol. S-au înmulțit și șoarecii la care cel mai bun tratament era arătura, apoi veneau păsările și era bine. Seceta contribuie și ea la această creștere a populațiilor de șoareci.

---

​Puiu Ilisei, Pilis SRL, județul Călărași
Pentru anul 2024 am semănat numai culturi de toamnă pe tot terenul, pentru că mai sunt șanse de o ploaie toamna-iarna. Pe când în primăvară, dacă nu este apă, și nu ai nici irigații, pierzi tot. Anul acesta am avut cam 60% din suprafață cu porumb, și nu am folosit absolut nimic din cultură. Am ținut porumbul mai mult, sperând să plouă, dar din păcate s-a uscat atât de tare încât nici la animale nu l-am putut folosi, nu a avut știulete. La păioase, chiar dacă prețul este mic, cel puțin nu pierzi tot, mai rămâi cu ceva. Pentru fermele de animale nu folosesc cerealele direct din cultura proprie, ele trebuie introduse în rețetele de furaje granulate cu compoziție specifică, și atunci noi vindem cerealele noastre și cumpărăm furaje. Încercăm să ne transformăm cât de mult putem, în ferme de legume de câmp. Am văzut la alți fermieri în zonă că au început să se orienteze și spre alte culturi mai puțin pretențioase cum este sorgul. Pentru mine, care am și ferme de animale, este mai bun sorgul pentru că are conținut mai mare de proteine. Trebuie să ne adaptăm. Nu am renunțat la ideea de a semăna porumb, dar anul acesta am ales doar cereale păioase și rapița. Rapița a răsărit, nu chiar o cultură promițătoare, dar nu-i târziu să-și mai revină. Grâul și orzul arată bine, mai ales că a plouat în ultimele săptămâni.
 
Roxana Drăghici

---