În dialog cu fermierii

​Când ați început introducerea de tehnici conservative și când au apărut primele rezultate?

​Doru Gheorghe, Agrofond Invest, Valaea Argovei județul Călărași (600 ha)
Am început să facem schimbări în urmă cu 8 ani, din dorința de a produce cu cheltuieli mai mici, adică să reducem cât mai mult din costuri fără a pierde din producție. Un alt impuls a fost dat de schimbările climatice apărute, de observațiile asupra evoluției vremii an de an și reducerea precipitațiilor, de aceea trecerea la agricultură sustenabilă și lucrări mai puține s-a făcut într-un mod ”previzionar”. Noi și înainte de această decizie aveam producții ridicate, pentru că ne aflăm într-o zonă cu sol mai bun. Ne-am asumat la început niște riscuri mai mari privind investițiile în utilaje, dar și rezultatele au venit destul de repede, mai ales în ce privește cheltuielile în ansamblu, fără a avea scăderi în producție în tot acest timp. Dar în fiecare an îmbunătățim pas cu pas. Schimbările radicale pot fi riscante. Mare parte din tehnologie este striptill, dar facem și notill. Reușim să administrăm îngrășăminte localizat, oferim spațiu rădăcinilor și nu am avut diminuări ale producției nici la densități mai reduse. La produsele fitosanitare însă nu prea s-a redus consumul. Am introdus și covoare vegetale de câțiva ani, testând continuu mixuri care să crească fertilitatea naturală a solului. Eu așa văd sustenabilitatea - prin încercarea de a folosi cât mai bine resursele în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune. Din păcate în facultățile de profil astfel de informații ajung foarte greu sau deloc, mulți profesori înțeleg până într-un punct după care nu mai pot accepta noile teorii, noile tehnologii, chiar dacă ele sunt probate și dovedite cu rezultate. Eu cred ca nimeni nu ar trebui să dea sfaturi dacă nu și-a testat în teren teoria, cu bună credință, mai ales că agricultura sustenabilă nu înseamnă doar lucrări de sol.

---

​Cristian Isvoranu, Investrom Prodexim, județul Teleorman (500 ha)
Am început prin anul 2009, dar pe noi condițiile pedocliamtice ne-au forțat cumva: producțiile nu erau prea bune, precipitațiile lipseau adesea, structura și fertilitatea naturală a solului erau deficitare din cauza conținutului mare de argilă. Ne-am uitat însă la ceea ce face natura, cum se reface solul și am încercat să aducem aceleași principii în fermă. Primele rezultate au început să apară de îndată ce am dezvoltat sistemul suficient de bine și când ne-am dat seama unde greșeam. Semne vizibile au fost din primul an, dar trecerea a fost treptată, nu am făcut direct notill. Inițial am înlocuit plugul cu un subsolier, nu am mai încorporat resturile vegetale de la suprafață, dar am continuat să afânăm în adâncime (pentru culturile de primăvară solul nu ne permite să facem doar no-till, toamna folosim subsolier, iar primăvara semănăm direct). Rezultatele se văd mai ales în cei secetoși, cu diferențe sensibile. Cu timpul am ajuns să obținem sporuri de producție, de ex. la floarea soarelui, față de convențional, de până la de 600 kg/ha, și cu costuri diminuate. Continuăm să dezvoltăm și să adaptăm în permanență. Agricultura sustenabilă ne solicită mult ca tehnologi, trebuie să observăm cu atenție mediul. Avem o regulă pe care o respectăm strict: rotația culturilor. Folosim insecticide care protejează entomofauna. În plus am sacrificat o parte din teren pentru a-l planta cu perdele forestiere, ceea ce ne-a adus prădători naturali și nu mai avem probleme cu rozătoarele. Am încercat să găsim cea mai bună rețetă de sustenabilitate pentru noi, folosind tot ce înseamnă elemente naturale din jur. Cred că este singura soluție de viitor ca să putem face față schimbărilor care au loc. Măsurile care se iau (prin PNS sau alte programe) ar trebui să fie mai simple și ușor de implementat, chiar dacă în principiu ele sunt bine intenționate. Și limitarea financiară este o piedică serioasă.

---

​Sorin Pârlea, Ferma Pârlita, Lăcusteni, Ialomița (200 ha)
Ferma părinților este mai ceva mai mare, dar tehnologii conservative aplicăm concret pe 200 de hectare. Cred că am avut ”avantajul” că nu sunt în agricultură de mulți ani și nu am venit cu bagajul de cunoștințe din tehnologia clasică. Pur și simplu am studiat cum fac alții și am aplicat și eu. Așa m-am convins că felul în care se lucrează, degradează mult solul. Așa am decis să trecem direct la no-till, am luat în anul 2018 și o semănătoare de semănat direct. Facem doar notill, plantele și rădăcinile lor crescute pe adâncime fac restul de treabă, asigurând aerația și capilaritatea. Apoi, în primăvara anului 2019 am luat și primele vaci pentru că am aflat că regenerarea solului este mai accelerată atunci când aduci și animale: ne ”iartă” mai mult lipsa de experiență. Au urmat niște ani destul de atipici, producțiile nu au scăzut, iar comparând cu restul terenului (care nu mai este lucrat exclusiv clasic) suntem cu 10% producții peste și cu costuri mult mai mici la culturile de toamnă. Aș putea spune că primele și cele mai rapide rezultate s-au văzut în cheltuieli mai mici doar din eliminarea unor lucrări. Rezultatele privind solul sunt progresive, dar în contabilitate se văd imediat. Dacă eu din producție (chiar și în cazul în care ar fi mai redusă) reușesc să rămân profitabil, înseamnă că este mai bine.
Am aplicat noile tehnologii, astfel încât, dacă generația următoare va prelua terenul, să reușim să păstrăm măcar așa cum l-am preluat și noi. Aceste tehnici sunt deja testate de zeci de ani pe alte continente.

---

Dan Nica, Micropronic, județul Vaslui (900 ha)
Nu avem apă în zona noastră, de aceea am încercat să optimizez procesul de producție. Nu am făcut-o de dragul sustenabilității, trebuia să folosesc puținele resurse la maxim. Abordarea mea a fost să controlez cheltuielile. Am început cu un proiect european prin care am cumpărat utilaje pentru minimum till, au urmat apoi 12 ani de încercări. Fiecare avem un specific al solurilor, al culturilor, numai că în România aceste tehnologii nu sunt testate pe regiuni, nu prea avem informații. No till facem de puțin timp și nu la toate culturile, doar la cele de toamnă (la notill principala problemă este cum să administrezi fertilizantul, fără să intri în sol), striptill la floarea soarelui și porumb. Rezultate apar pe măsură ce schimbi câte ceva. Nu am făcut schimbarea aceasta deodată pentru a putea cuantifica cu exactitate. Am redus numărul de lucrări și am observat că producțiile nu scad simțitor, dar au scăzut cheltuielile. Decizia radicală a fost în urmă cu trei ani, când am dorit să testăm niște utilaje, apoi le-am cumpărat. Nu sunt adeptul că poți face ieftin notill, dar rezultate se văd mai ales în anii cu probleme, fie cu apă prea multă, fie cu călduri excesive și / sau secetă. Se vede în felul în care se comportă solul, față de ceea ce se întâmplă afară, pentru că își creează propriul mediu, propria viață. Este un proces în lucru. Trebuie să lucrezi împreună cu natura. Dacă vrei ca ea să-ți facă pe plac, apar probleme. Cred că pentru tot ce înseamnă sustenabilitate, lipsește educația. În școlile de profil nu se prea vorbește despre aceste tehnologii.

​Roxana Drăghici

---