În dialog cu fermierii

Cum a afectat seceta culturile și ce producții estimați în acest sezon?

​Anton Dănuţ, SC Rido Exim SRL, judeţul Constanţa
Am avut parte de precipitații destul de bune în perioada iernii. Primăvara a venit și ea cu rezerve bune în sol, plus alte câteva ploi timide, ceea ce face să stăm destul de bine deocamdată. Lucrăm 900 de hectare pe care avem grâu, orz, mazăre, rapiță, floarea soarelui, porumb. La orz suntem aproape de finalul recoltatului, și ne pregătim pentru mazăre, și chiar rapiță. Cultura aceasta arată foarte bine, apreciez că în maxim o săptămână vom intra la recoltat. Sunt mulțumit că producțiile sunt foarte bune până în prezent. Producția de orz este de 8-9 tone/ha, la grâu nu știm încă sigur. Din păcate, prețurile au început să scadă direct proporțional. Culturile de primăvară au evoluat bine și ele, nu pot spune că au fost probleme până acum. Sunt foarte optimist, pentru că plantele sunt bine dezvoltate și au tot ce le trebuie. Am avut recent parte și de o ploaie cu o cantitate destul de bună. Nici din punct de vedere fitosanitar nu am întâmpinat situații aparte, tratamentele au fost cele obișnuite în privința bolilor. Dar la dăunători, într-adevăr, din cauza limitării substanțelor pentru tratarea semințelor, au apărut probleme cu insecte care până acum nu creau dificultăți. Practic ne-au dispărut unele zone din culturi, au atacat în stadiu de plantulă. Și ceea ce este în piață acum ca tratament insecticid este complet ineficient comparativ cu tratamentele vechi. Nu irigăm culturile, și până acum în exploatația noastră nu au fost situații pe care să nu le putem controla. Probabil că dacă vremea va continua cum este acum, pentru că s-a mai redus cantitatea de precipitații, vor începe să apară semne de secetă și pe la noi în circa două săptămâni.

---

​Răzvan Avram, Green Agro SRL, judeţul Vrancea
Noi practic nu mai avem culturi. De foarte mult timp am semnalat și la UNCSV, și la București calamitatea din cauza secetei în județul Vrancea. Anul trecut, din iulie până în iarnă am avut 28 litri, adunați. Anul acesta sunt vreo 60 litri până acum. Cu extrem de mare dificultate, s-au mobilizat cu ordonanța din 2020. Anul acesta cu greu s-au reunit comisiile pentru culturile de toamnă afectate de secetă. Dauna constatată de ei, la nivel de cooperativă, a fost între 80-90% la orz și grâu (un total de aproximativ 3.500 ha). 2.400 de hectare de rapiță au fost întoarse în totalitate și s-a semănat porumb și floarea-soarelui. Din nefericire, nu avem speranțe nici măcar la păioase să primim vreo despăgubire. Sperăm totuși să ne scutească de impozitele aferente culturii. Culturile de primăvară sunt aproape compromise și ele. Floarea soarelui, acolo unde este mai bună, are 30-40 cm și tinde să înflorească, având jumătatea de la bază uscată. Asta înseamnă că vor fi zone cu calamitate 100% sau cu maxim 300-400 kg/ha. La porumb nu mai există niciun fel de speranță , este complet uscat, la o înălțime de până la genunchi. Cu toate semnalele noastre, nimeni dintre autoritățile de la București nu a ajuns încă aici să vadă starea câmpurilor în județ. Din fericire nu am făcut contracte, dar obligațiile la credite, inputuri și mai ales arendele rămân! Și nici șanse de irigații nu sunt absolut deloc, deși am făcu niște demersuri la ANIF, dar eșuate. ANIF spune că ar fi sursă de apă Siretul, dar că vechiul sistem de irigații, după inundațiile din 2005, și-a modificat cursul și s-a îndepărtat de stația de pompare cu vreo … 20 de metri! Și pentru 20 de metri l-au declarat nefuncțional. Alții fac desalinizări și sapă canale de la kilometri!! Și mai este un lucru care se ignoră: în Vrancea, foarte mulți fermieri sunt extreme de frustrați din cauza sistemului antigrindină. Când se înnorează, trag cu rachetele, se sparg norii și iese soarele. În plus, pentru grindină există asigurări relative ieftine și certe. Pentru secetă este o ”țeapă” grosolană. În primăvară, ferindu-mă de asigurările clasice și încercând variante mai complexe, am cerut o ofertă pentru 400 ha de porumb, asigurat la media temperaturilor (fără a face vizite în câmp). Condițiile erau ceva de genul ”dacă media temperaturilor pe o zi este peste anumit nivel și umiditatea este la un anumit prag”, se putea declara secetă, iar asiguratorul plătea la ziua de secetă. Din cauza temperaturilor de noapte, când este mai frig, asigurarea m-ar fi costat 500.000 lei. Zilele trecute chiar am cerut o simulare și surpriză. Nu se încadrează la niciuna din zilele de până acum, din punct de vedere al temperaturii! Nu era calculată la umiditate.

---

​Cleonic Sucaciu, Grupul de producători Țara Făgărașului, județul Brașov
În zona noastră este o lipsă acută de apă și semnele sunt deja vizibile în culturi. La cartof, după cum arată câmpurile, producția va fi probabil la jumătate. Culturile de toamnă sunt la un nivel mediu de dezvoltare, talia este relativ mică. Nu aș spune că este o criză majoră, însă nu știm la ce calitate a boabelor vom recolta în condițiile în care nici la producții mari nu ne așteptăm. Primăvara a fost cu precipitații în cantități reduse, și s-a resimțit lipsa acumulării din timpul iernii (chiar dacă sus la munte a fost zăpadă, ea se reflect în apa freatică, la noi este la 10-12 m), dar pe terenuri agricole, pășuni seceta a pornit încă din primăvară. Pentru cultura de cartof, chiar dacă la plantare umiditatea în sol a fost relativ bună, fără exces, temperatura a reprezentat un stres și a dus la o răsărire întârziată, iar acum este cam cu două săptămâni în urmă. Am trecut foarte repede din perioada de primăvară într-o vară secetoasă. La cartofi sunt zone unde plantele nu au acoperit rândurile, deși sunt bine întreținute ceea ce înseamnă producții clar reduse. Dacă acum două săptămâni eram mai optimiști, de astăzi nu mai cred că vom avea recolte normale. Vor fi producții medii spre mici anul acesta, adică în jur 18-20 tone/ha, în funcție de soiuri. Porumbul a fost semănat pe suprafață foarte mare, arată bine momentan, dar de câteva zile văd frunze răsucite din loc în loc. Asta înseamnă că va fi stresat dacă nu plouă curând. Este mai revigorat dimineața, dar după ora 11-12 frunzele încep să se răsucească. În aceste condiții se observă foarte clar stresul de aciditate, plantele nu au putut contracara intoxicarea cu oxizi de aluminiu, de fier, iar acolo unde solul este mai acid se vede. Așadar, estimez producții reduse la toate culturile noastre. Din păcate nici șanse la irigat nu avem în viitorul apropiat, nu am văzut în Țara Făgărașului nicio instalație de irigat. Situația a devenit foarte îngrijorătoare, am avut 5 litri de apă când ne așteptam la măcar 25 și nici în perioada următoare nu se anunță ploi semnificative. 

---

Cornel Stroescu, Hastro Șovarna din Gârla Mare, județul Mehedinți
Dacă facem o comparație cu anul trecut, diferența este mare. Cheltuieli triple, producția la jumătate. Este totuși bine și atât, la jumate față de anul 2021, pentru că știu ce este în zona Moldovei. Dintre culturile de toamnă, rapița este la 30% ca producție, adică nu știu dacă voi obține 1 tonă/ha, cu același teren și aceeași tehnologie. La grâu, ca niciodată de când fac eu agricultură, am început recoltatul la 10,5% umiditate la data de 16 iunie (și începeam de obicei după 1 iulie, la 12-13%). În condițiile acestea și greutatea hectolitrică este redusă la maximum 75%. La porumb și floarea soarelui am avut ceva precipitații, nu multe însă. Stadiul de dezvoltare este normal, chiar avansat, dar deja au intrat în stres hidric pentru că de la finalul lunii mai nu a mai plouat. Porumbul este în faza de polenizare, iar temperaturile de 35-36 grade nu ne ajută, fără umiditate la floarea soarelui s-a format capitulul, iar primele patru frunze de la bază au început să se usuce. Este clar de pe acum că producțiile vor fi mai mici, deși ele arătau bine până acum o săptămână.
Am observat că începe o scădere a prețului, dar eu cred că este vorba de un șantaj aici din partea comercianților de cereale. Cum, dacă se vorbește de secetă la nivel mondial? Dar a început perioada de recoltat la noi și nu avem depozite! Vrei, nu vrei, trebuie să vinzi. Din păcate nu am avut un guvern responsabil care să facă legi în favoarea fermierului român, să permită organizarea camerelor agricole care să fie ale fermierilor, nu ale politicului. Ne batem joc de noi și de agricultura țării. Am avea nevoie de trei lucruri: legiferare, organizare și asigurare. Să știm și noi cine, ce și cât produce și ce se întâmplă cu producția. Să se garanteze creditele de investiții în agricultură, inclusiv achiziția de teren.

​Roxana Drăghici

---