În dialog cu fermierii

Sunteți tineri fermieri și inițiatori ai programului Agrinnovator. Ce anume vă propuneți?

​Răzvan Prelipcean, Ferma Naturleg, com. Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa
„Sunt coordonator al grupului „Transformarea digitală în agricultură” din cadrul programului Agrinnovator și cu mare entuziasm anunțăm lansarea primei noastre propuneri de politică publică: „Specialist în informatică agricolă” (Farm Techology Officer - FTO) – rod al activității noastre de 6 luni de când lucrăm împreună cu misiunea de a defini viitorul agriculturii românești într-un mod sustenabil și, mai ales, performant.  La programul Agrinnovator colaborăm 16 fermieri din diverse zone ale țării,  creativi, motivați și uniți de pasiunea pe care o avem pentru tehnologie și agribusiness și de implicarea noastră activă pentru comunitate. Ne dorim să contribuim în proiectele și politicile care au impact în agricultura românească. Vrem să diseminăm cunoștințele referitoare la tehnologiile agriculturii de mânie, să fim promotorii digitalizării agriculturii în rândul fermierilor pentru ca aceștia să înțeleagă beneficiile acesteia și să punem la dispoziția decidenților informații pertinente și verificate. Cu această misiune asumată am demarat și primele noastre proiecte: evaluarea soluțiilor de digitalizare a agriculturii existente în piață și publicarea unui raport de prezentare a inovațiilor de ultimă oră și soluțiilor inovatoare. Proiectul FTO se referă la importanța calificării și angajării în ferme a unor tehnicieni competenți care să impulsioneze digitalizarea agriculturii. Această necesitate nu există doar la nivel național. Toată agricultura europeană simte nevoia unor oameni competenți care să realizeze astfel de integrări și să permită în ferme materializarea beneficiilor digitalizării. Noi am identificat această nevoie, am venit cu soluții și, mai departe, prezentăm această idee guvernanților dar și  autorităților de la Bruxelles. Privitor la bugetul necesar implementării proiectului, pot să spun că este un subiect deschis, acesta putând fi asigurat din surse naționale, din PNS sau alte programe desfășurate la nivel european.
În cadrul fermei avem  în curs de implementare proiecte în valoare de cca. 2 mil euro, am accesat un grant de capital de lucru precum și fonduri pe Măsura 6.4 pentru instalații de peletizare. Eu sunt responsabil de partea administrativă și financiară în fermă.”

---

​Alin Luculeasa, Evel-H Company, loc. Costești, județul Vaslui
„Uneori putem face mai mult cu mai puține resurse. Acesta este motivul care m-a făcut să găsesc în digitalizare un mod de a economisi resurse, fără a afecta activitatea și modul de obținere a producției. Digitalizarea este o soluție de performanță și economisire în același timp. Consider că avem nevoie de tehnicieni de informatică agricolă la fel de mult cum avem nevoie de ingineri, contabili sau economiști. Ei trebuie să înglobeze toate soluțiile informatice și astfel vom ajunge mai rapid la performanță.
Lucrez în ferma  unchiului meu, o fermă vegetală de 2.200 ha, și, în paralel, am o fermă în care testez și implementez noile tehnologii. Pentru că lucrăm într-o zonă unde seceta este un fenomen frecvent, am simțit nevoia să caut soluții pentru a minimiza costurile. Am început sa identific soluții de digitalizare, să le înțeleg și să le explic și celorlalți colegi din fermă ce beneficii aduc acestea. Mi-au trebuit 7 ani sa fac agricultură digitală, cu aplicații de management, cu o dronă de analiză a stării culturilor, sisteme de autoghidare, GPS și sisteme de împrăștiere a inputurilor cu rată variabilă. Consider că prin programul  de specializare a tinerilor în informatica agricolă vom reuși să folosim tehnologia existentă în ferme la capacitate crescută pentru a eficientiza procesele, a lua mai rapid decizii și a obține un randament crescut.”

---

​George Chiriță, comuna Lungoci, județul Galați
„Noi venim cu un program care își propune să pregătească tineri, să îi specializeze în informatică agricolă iar în final ei să eficientizeze activitatea fermelor, folosindu-și abilitățile câștigate anterior și implementând cele mai potrivite soluții în contextul fermei în care lucrează. Suntem deschiși la parteneriate, nu excludem  chiar un parteneriat public-privat. Vom merge în delegație la Bruxelles și vom prezenta proiectul pentru că dorim să atragem atenția asupra  lui și asupra soluțiilor pe care le poate genera. Scopul proiectului este ca acești FTO (Farm Techology Officer) să fie asimilați în ferme și de aceea am gândit subvenționarea salariului lor pe o perioada 5 ani. Sperăm ca după perioada de testare să existe continuitate pentru că nu este greu să ne imaginăm impactul unui FTO într-o fermă.
Eu sunt inginer horticol, pasionat de tehnologie și în acest moment gestionez o fermă cu profil vegetal ce exploatează o suprafață de aproximativ 400 ha. Am accesat un proiect finanțat din fonduri europene în valoare de cca 1,7 mil. euro pentru construcția unei sere hidroponice. Totodată, am obținut finanțare pentru modernizarea stației de irigații din localitatea noastră, iar acum am achiziționat pivoți și rampe liniare.” 

---

Petruța Deac, Ferma Deac, com. Subcetate, județul Harghita
„În momentul de față nu există niciun proiect care vizează zona de educație pe partea de tehnologie în sectorul agricol. Ne propunem ca pe parcursul a 6 luni, cursanții să parcurgă un program educațional de bază care le va permite să se adapteze la specificul fermei. Pe lângă acest aspect, sistemele software utilizate atât într-o fermă zootehnică, cât și într-una vegetală sunt similare: managementul flotei, sistemele de gestiune la nivel de fermă etc. Înainte de a mă implica în afacerea familiei -  o fermă zootehnică de creștere a bovinelor, am lucrat ca inginer software și pot spune că am întâmpinat o serie de dificultăți tocmai pentru că nu am parcurs un proces educațional strict în zona aceasta de agricultură. Așadar, cei care vor parcurge acest program de formare se vor familiariza cu tehnologia digitală, inclusiv cea de pe anumite utilaje, și o vor aplica la nivelul fermelor - nu vorbim de nimic complex la nivel de cunoștințe, iar tinerii de azi sunt deschiși la noile tehnologii. Consider că zona de tehnologie este o oportunitate bună pentru aceștia iar salariul pe care îl propunem este atractiv. Digitalizarea presupune utilizarea unor tehnologii precum inteligența artificială, robotică, internet of thinks care odată aplicate la nivelul unei ferme aduc o serie de beneficii considerabile în ceea ce privește eficiența și productivitatea în fermă. În urma analizei rezultatelor fermelor performante făcută la nivel național am observat o serie de beneficii pe care digitalizarea le-a adus: reducerea costurilor deoarece s-a redus considerabil cantitatea de inputuri utilizată în procesul de producție (fertilizanți, pesticide etc); diferențe majore în ceea ce privește sustenabilitatea productivității, aceste aspecte fiind extrem de importante având în vedere contextul noii PAC și Green Deal deoarece se pune o presiune enormă pe sectorul agricol. Concret, având  drept etalon fermele în care activează colegii mei din grupul de lucru Agrinnovator am ajuns la concluzia că se pot reduce costurile cu achiziția de inputuri cu minimum 15%. România se află într-un prim proces de digitalizare însă este un proces foarte lent deoarece fermierii nu sunt familiarizați cu toate beneficiile pe care acest proces le poate aduce la nivelul activității pe care o desfășoară. Acest fapt este în principiu determinat și de vârsta înaintată a celor care activează în sectorul agricol. Deși este un proces care se desfășoară lent el poate fi accelerat prin accesul în ferme a unor oameni specializați pe zona de tehnologie digitală aplicată în domeniul agricol.”

​Ana Ioniță

---