În dialog cu fermierii

​Am asistat cu toții la protestele fermierilor europeni. Ce s-a cerut și ce solicitări mai aveți?

​Theodor Ichim, adm. Unigrains Trading, com. Chirnogeni, jud. Constanța și președinte FAPPR 
„Sunt foarte multe probleme în agricultură. Eram foarte aproape de perspectiva reducerii cantității de pesticide utilizată în agricultură. Regulamentul SUR s-a retras, dar suntem dispuși să reîncepem negocierile pentru că nu spune nimeni că trebuie să practicăm agricultura în detrimentul sănătății oamenilor, apicultorilor sau mediului înconjurător. Trebuie să ne strângem cu toții la masa discuțiilor și să vedem cum putem negocia mai bine. Privitor la derogarea GAEC 8, consider că este o decizie bună. Anul trecut s-a cerut ca pe 10% din suprafața fermei să se înființeze plante fixatoare de azot sau culturi intermediare și măsura s-a respectat. Acum, ca să nu lăsăm teren pârloagă pe 4% din suprafața fermei agricultorii ar trebui să pună aceste culturi pe 7%. Din punctul meu de vedere, înființând o cultură proteaginoasă putem să îndeplinim două cerințe, cea prevăzută în GAEC 8, dar și cea din GAEC 6 pentru că putem să acoperim solul în perioada lui sensibilă.
Din păcate, unele măsuri care se iau la nivelul UE nu țin seama de specificitățile fiecărei țări în parte, nu se ține cont că fermierii nu sunt în același loc geografic, nu au aceleași condiții climatice sau de piață. Noi suntem lângă Ucraina și vindem cerealele cu cel puțin 50 euro/tonă mai ieftin. UE aprobă măsuri unitare la nivel comunitar, dar nu toți ne confruntăm cu aceleași probleme. De exemplu, fermierul spaniol nu se confruntă cu aceleași probleme ca mine pentru că distanța dintre noi este de 3.000 km, iar marfa ucraineană ajunge mai întâi aici. Nu suntem ascultați la Bruxelles, iar CE a luat acum măsuri pentru că s-au trezit cu tractoarele în fața birourilor lor. Îi felicit pe fermierii francezi și apreciez la ei capacitatea de prevedere și că protestează cumva în avans. Din păcate, în România protestăm când lucrurile sunt deja decise. Sunt sigur că cel puțin încă 10 – 15 ani de acum încolo vom vedea tranzit și flux de cereale ucrainene pe teritoriul României. Deja trăim lucrurile acestea, sunt prezenți cu cereale pe teritoriul UE, fără taxe și condiționalități. Consider că, în primul rând noi, fermierii, trebuie să strângem rândurile. Fermierii și statul trebuie să meargă mână în mână ca să găsim rezolvare la problemele noastre, cum sunt cele care țin de managementul riscurilor, de irigații, accesul la NGT (noile tehnici genomice) etc. Trebuie să luăm toate măsurile ca să ne menținem pe linia de plutire pentru că s-a dovedit foarte clar în urma acestor crize cât de vulnerabil este acest domeniu. Anul agricol 2024 îl văd plin de provocări. Ne bucurăm că am avut totuși precipitații.”

---

​Silviu Mihai, adm. Silcomar 2000, loc. Scânteia, jud. Ialomița și președinte ACCPT Ialomița
„Este bine că fermierii au tras un semnal de alarmă și am văzut protestele care au avut loc în Spania, Portugalia, Belgia, România, Bulgaria etc generate de nemulțumirile agricultorilor. Pentru anul acesta s-a obținut o derogare la aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, respectiv standardul GAEC 8, care suspendă obligativitatea fermierilor de a lăsa terenuri pârloagă și oferă opțiunea înființării de culturi intermediare/fixatoare de azot. Opiniile fermierilor cu privire la aceste opțiuni sunt împărțite, unii sunt de acord cu ele, în timp ce alții nu sunt de acord însă, noi, la FAPPR, ne luptăm pentru scoaterea definitivă a GAEC 8 din normele impuse la nivel european. Nu vrem să lăsăm terenuri pârloagă în fermele noastre, ci să intrăm într-o normalitate deoarece este nevoie să producem hrană, mai ales că avem conflictul la graniță.
Un rezultat foarte bun care s-a obținut este retragerea Regulamentul SUR care prevede reducerea cantității de pesticide utilizată în agricultură. România utilizează o cantitate mult mai mică decât celelalte state europene iar reducerea unitară a cantității de produse de protecția plantelor ne-ar fi afectat productivitatea.
Fermierii mai cer să aibă acces la plantele rezultate din NGT-uri (noile tehnici genomice) pentru că avem nevoie de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, să facem o agricultură performantă mai ales în condițiile actuale generate de schimbările climatice. Vedem că, din păcate, prețurile cerealelor sunt, la acest moment, foarte mici, la grâu prețul este de 0,80 lei/kg și se prevede un an la fel de dificil din cauza lipsei precipitațiilor. Așteptăm sprijinul acordat pe Cadrul Ucraina și ca Ministerul Agriculturii să dea drumul la plăți pentru că fermierii urmează să demareze campania de însămânțare a culturilor de primăvară și au nevoie de bani ca să cumpere inputurile necesare.”

---

​II Vonica Maniu, loc. Crucea, jud. Constanța și președinte al Clubului Fermierilor Români
„Proteste au avut loc în toată Europa și, mai nou, vedem și în alte țări din lume, precum în India, pentru că sunt nemulțumiri în rândul fermierilor, iar acestea trebuie să fie considerate un semnal de alarmă pentru decidenți. La nivel european, o parte din solicitările fermierilor au fost, să spunem, acceptate, altele sunt în curs de implementare, dar mai sunt multe care așteaptă rezolvare. S-a amânat cu încă un an aplicarea GAEC 8, mai mult ca urmare a presiunii exercitată de fermierii francezi care au fost mult mai insistenți și mai vocali decât omologii lor din alte țări. Acum așteptăm să vedem cum anume se va implementa această normă deoarece decizia va fi la latitudinea statelor membre. În perioada imediat următoare vom vedea exact cum se vor respecta aceste cerințe deoarece unele dintre ele se suprapun pe anumite eco-scheme. Așa cum am menționat, sunt multe probleme care rămân și pentru fermieri este o perioadă dificilă. Impactul războiului din Ucraina îl vedem și nu știm dacă doar acesta a influențat piața cerealelor sau este doar un motiv, însă dacă ne uităm la prețul grâului vedem că înainte de război era 1,2 – 1,3 lei/kg, iar acum este 0,80 - 0,90 lei/kg. Ne confruntăm cu o perioadă plină de provocări, de schimbări și noutăți. Am cerut amânarea ratelor și suspendarea executărilor, însă atâta timp cât reprezentanții băncilor comerciale nu au luat parte la discuții, nu au fost de față când s-a semnat la MADR procesul verbal și nu au agreat un cadru pe care să poată să funcționeze această măsură nu știm cum se va aplica. În cadrul Clubului Fermierilor Români milităm pentru drepturile fermierilor, identificăm problemele cu care se confruntă și le așezăm în documente pe care le prezentăm decidenților. Problema lipsei sistemelor de irigații ar trebui privită cu mai multă atenție și ar trebui alocați mai mulți bani pentru a contracara fenomenele climatice nefavorabile. Seceta se manifestă acum în toate zonele agricole ale țării.  În presă citim că Ministerul Agriculturii a achitat subvențiile, însă trebuie precizat că nu toate au fost plătite, ci doar o parte. De exemplu, sprijinul acordat angajamentelor de agro-mediu și climă pe componenta DR – 04, care este nouă și introdusă din acest an, nu s-a acordat. Sunt sume importante pe care fermierii le așteaptă. Începe campania de primăvară, prețurile la cereale sunt mici și banii sunt necesari. În toamna anului trecut ne-am confruntat cu o secetă cumplită, nu mai speram că vom semăna, dar la sfârșitul lunii noiembrie, început de decembrie, au venit precipitații care ne-au dat speranță. Culturile au răsărit dar le ținem sub observație pentru că nu știm cum vor evolua.”
 
Ana Ioniță

---