În dialog cu fermierii

Cum au evoluat culturile de toamnă și cât v-au ajutat precipitațiile ultimelor săptămâni?

​Sorin Bolovan, Cooperativa Agricolă Cereal Top Farmers, județul Vrancea
În județul Vrancea nu am avut ploi sau zăpezi, decât poate în zonele muntoase. Culturile de toamnă arată foarte, foarte prost, abia au început să răsară la final de decembrie. La noi în zonă nu au fost precipitații mai mult de 2-3 litri. Diminețile sunt temperaturi de -8 grade, dar cu vânt. La finalul anului era umiditate în sol până la adâncimea de 30 cm, după totul era uscat. Deficitul de apă la momentul acesta cred că depășește 800 litri. Dacă primăvara nu va avea ploi, neavând apă în profunzime, se va mări și mai mult deficitul. Oricum, regimul pluviometric din octombrie până acum este de numai 86 de litri. Rapiță s-a semănat în toamnă, dar nu a răsărit mai deloc; excepție fac doar câteva zone. Dar nu știm încă ce va rămâne din plantele pe care le avem acum. La nivelul cooperativei sunt cultivate aproximativ 1.400-1.500 de hectare, și nu știu dacă rămân 200 de hectare până la recoltare. La mine în fermă de exemplu, am semănat 170 de hectare și din acestea am lăsat 48 de hectare pentru că răsărise cât de cât. Acum sunt crescute cam 10 cm, dar terenul nu este acoperit. Plantele acestea nepregătite nu vor rezista până la primăvară. La grâu abia se văd vârfurile de ace. La noi în cooperativă 30-35 % suprafață era semănată cu porumb, iar acum avem fermieri care din 1.000 de hectare nu mai pun deloc, și este greu pentru că ne îngreunează asolamentele. Singura speranță este să avem un an cu un regim pluviometric mai mare în primăvara-vară. Dar, depășind niște fenofaze, producția va fi redusă. Începutul acesta de an nu ne dă mari speranțe. Poate stau mai bine doar cei care au sisteme de irigare. Eu cred că și rachetele astea antigrindină au creat un dezechilibru pe zona aceasta. Nu știu exact ce se întâmplă, dar de când au început să le lanseze, ne ocolesc ploile de cele mai multe ori. Sunt multe în Vrancea, și când se dispersează norii nu mai cad niciun fel de precipitații. Am semnalat aceste lucruri, ne-au promis că aduc specialiști, însă pe cine credeți că au adus? Pe cei care gestionează sistemul antigrindină! Ce ar fi putut ei să spună? Nimeni nu va renunța la bani, chiar dacă nouă nu ne fac bine. Asta este experiența noastră. Am auzit chiar că în alte țări s-a renunțat la aceste sisteme de mai mulți ani. Dacă este așa, de ce? Au spus că ajută fermierii. Dar grindina nu poate să distrugă cât distruge o secetă prelungită, cu efectele ei pe termen lung. Pentru grindină mai există asigurări, în timp ce pentru secetă, mai puțin. Este pentru mulți dintre noi un an decisiv. 

---

​Viorel Nica, Agrichim Fetești, județul Ialomița
Deși am avut precipitații în luna ianuarie, deficitul de apă din sol nu s-a acoperit. În luna septembrie, înainte de începerea ploilor din toamnă, plantele erau deja la coeficientul de ofilire. Datele îmi arată că din septembrie până în decembrie am avut 110 litri/mp, iar în ianuarie 8 litri/mp. Acum, la final de primă lună, ca și stadiu de vegetație, rapița este bine dezvoltată peste tot. Grâul, la fel - a fost semănat la timp și a răsărit în noiembrie pentru că am mai avut ceva precipitații, iar o parte este chiar înfrățit, inclusiv la unele soiuri străine mai sensibile. Și la orz unde aveam emoții, este înfrățit acum. Dar nu știm ce se va întâmpla în lunile februarie-martie, pentru că ploi însemnate nu au mai fost de la sfârșitul anului, iar din zăpada care a căzut, un strat de doar 5-6 cm, nu s-a acumulat mare lucru. La cum arată câmpul acum, este promițător, dar depindem de evoluția precipitațiilor din primăvară. În sol, stratul cu umiditate nu este mai mult de 10 cm și momentan este la capacitatea de câmp doar la nivelul sistemului radicular. Însă pe 30 cm adâncime este la maxim 40% din capacitate, cea ce este insuficient. Din fericire temperaturile nu ne-au pus probleme, cel mai frig la noi a fost în jur de -6...-7 grade Celsius. Acum, în funcție de situația financiară, ar trebui intervenit cu o fracție de azot de 50 kg s.a. pentru plantele abia înfrățite, este mai eficient economic așa.

---

​Ricardo Louis, AgroHolding Conțești, județul Teleorman
Vara și începutul de toamnă au fost foarte secetoase (cam din 2020 a devenit aproape cronic, fie la limită, fie insuficient). Lunile septembrie-octombrie nu au fost deloc precipitații, abia în noiembrie a plouat mai mult puțin, peste 100 litri, iar decembrie și ianuarie puțin satisfăcător. S-a recuperat din deficit în jur de 170 l adunat în 4 luni. Apoi, au venit și vremea mai rece, iar plantele nu au avut timp să se dezvolte normal. Practic ”intrarea în iarnă” s-a făcut în decembrie. Față de un an normal, culturile sunt întârziate. Păioasele nu au apucat să înfrățească, doar puțin, în anumite zone.
Rapiță am semănat doar acolo unde în septembrie am primit ceva precipitații, local vreo 30 litri/mp, dar suprafața este mică de 125 de hectare din 600 hectare planificate. Pe parcelele acelea este mai bine dezvoltată, și în mare cam acesta este planul, maxim 12-15% rapiță pentru asolament. Acum câțiva ani am început și erbicidarea de toamnă la păioase.
Suprafața cu porumb am redus-o mult, nu ne expunem mai mult de 10%, ca să nu avem pierderi prea mari. Ne forțează însă la rotații mai scurte, dar am introdus alte culturi cum este cea de năut, pe aproximativ 300 de hectare. Și avem și unde să-l valorificăm. Lucrăm în sistem minim till, încercăm să facem trecerea treptat de vreo 3 ani. Sunt probleme în anumiți ani cu rozătoarele, dar sunt și acolo unde se face arătură. Ne trebuie soluții integrate pentru combaterea dăunătorilor de sol, inclusiv aliniamente și condiții pentru păsările răpitoare. Toamna secetoasă și iarna blândă sunt condiții foarte bune pentru dăunători, plus un microclimat care se creează în fermă. Cu toate acestea, cele mai mari probleme sunt cu costurile foarte ridicate, iar prețurile cerealelor sunt la fel sau mai mici, ceea ce înseamnă pierderi.

---

​Laszlo Peter, M&Pagro, comuna Cernat, județul Covasna
Plantele cultivate în toamnă arată bine acum, avem si ceva zăpadă însă mult mai puțin față de cum eram noi obișnuiți. În toamnă a fost o secetă foarte accentuată, începând din august până spre sfârșitul lunii noiembrie. Am semănat totuși pentru că nu ne-am permis să așteptăm ploile, dar lipsa apei a ținut plantele pe loc și au răsărit foarte târziu. După 15 noiembrie a plouat, dar foarte puțin, cel mult 15 litri/mp. Nu am irigat, avem condiții de irigare doar la Câmpul Frumos, nu și în ferma de la Cernat. Din precipitații nu avem suficientă apă, nu este umezit pământul nici măcar pe 10-15 cm adâncime, maxim 6-7 cm. Ca și temperaturi, am avut doar câteva zile de -14...-15 grade Celsius, dar atât, apoi s-a încălzit treptat și temperaturile sunt în creștere, chiar pozitive. Nu a fost afectată nici cultura de rapiță, arată si ea destul de bine acum, s-a dezvoltat pentru că a primit ceva ploi după semănat.
Dar seceta din vară a afectat recoltatul cartofului: nu a fost deloc simplu din cauza terenului foarte uscat, unii tuberculi au fost accidentați chiar și la recoltatul cu combina. În unele zone unde am putut iriga înainte de recoltat, a fost ceva mai bine. Anul acesta nu se anunță prea bun pentru că prețul a crescut cu 35-40% mai mult doar materialul săditor. Din fericire alte culturi, precum ceapa și rădăcinoasele, au ieșit mai bine la producție. Porumb în schimb semănăm pe suprafețe foarte mici, nu este loc pentru el, ne axăm pe cereale, soia, grâu și rădăcinoase.
 
Roxana Drăghici

---