În dialog cu fermierii

​Care este stadiul culturilor de toamnă?

​Adrian Mocanu, adm. SC Agrianca Prodserv, loc Dumbrava, județul Prahova
„În campania de toamnă am înființat doar cultura de grâu. Am renunțat la rapiță în acest an agricol pentru că nu au fost precipitații. În fermă, în urmă cu 3 ani nu am mai avut rapița în asolament. Intenționam să o înființez pe 200 ha, dar acum trebuie să o înlocuiesc cu alte culturi, probabil cu porumb și să măresc suprafața cu încă 100 ha – cu toate că ne putem confrunta cu o secetă mai mare în primăvară. De asemenea, am mărit și suprafața însămânțată cu grâu, ajungând la 500 ha. Nu știu dacă am făcut bine că am renunțat la rapiță, dar dacă iarna o prinde mică nu poți spera la o producție peste medie. Acum temperaturile au scăzut și probabil rapița, acolo unde a răsărit, stă pe loc sau are o creștere înceată, iar dacă trece peste iarnă și este mică în primăvară, chiar dacă faci tot ce trebuie din punct de vedere al tehnologiei nu obții 3 t/ha.
Sunt decizii dificile, majore și ne confruntăm cu situații pe care noi nu le putem controla.
Avem speranțe cu cultura de grâu, dar acum depinde de ce condiții climatice vom avea. Anul trecut, la aceiași dată, nu aveam grâu răsărit, câmpul era negru, iar după o ploaie de 40 l/mp a început să răsară. Plantele au intrat mici în iarnă dar pentru că au fost perioade călduroase au reușit să înfrățească și, într-un final, am obținut o producție bună, chiar peste medie.
În prezent (20 noiembrie), grâul îl am răsărit pe cca 150 ha și pe restul suprafeței se văd semne că tinerele plăntuțe încearcă să iasă la suprafață. Ploile căzute recent au adus 10 l/mp și apa a ajuns la sămânță, dar mai jos, în profunzimea solului nu avem umiditate. Din cauza lipsei de precipitații am avut probleme și la pregătirea patului germinativ, au fost bolovani, iar grâul l-am semănat în uscătură. Sperăm că se va dezvolta bine.”

---

Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași
„Este un an agricol dificil. Până la această dată, luând în calcul și precipitațiile căzute recent, avem o medie de 60 litri/mp. Rezerva de apă din sol nu este nicidecum refăcută. Culturile, atât rapița, cât și cerealele păioase, suferă din cauza lipsei de apă. În zona noastră peste 50% din suprafața semănată cu rapiță are probleme și cultura trebuie întoarsă. Sunt puține suprafețe unde cultura de rapiță are o stare de vegetație bună și cei mai mulți dintre noi o vom întoarce, inclusiv eu. Fermierii care au avut culturile asigurate i-au anunțat pe asiguratori despre situația din câmp și o parte au fost vizitați de aceștia ca să constate pierderile.
În general zona Moldovei suferă în continuare de lipsa apei și sperăm ca cel puțin grâul care a pornit mult mai târziu în vegetație să reziste, cu toate că și aici probabil pierderile se vor situa la 40%, dacă nu chiar mai mult .
În primăvară vom avea suprafețe mai mari ocupate de culturi prășitoare. Unii dintre fermieri vor înființa culturi de grâu de primăvară, iar alții, după cum am auzit, s-ar încumeta să cultive rapiță de primăvară.”

---

Aurel Bunea, consultant agricol SC Agrobun
„În județul Giurgiu culturile de toamnă, adică cerealele păioase și rapița, nu au răsărit. Ploile căzute până de curând nu au depășit 12 l/mp, însă precipitațiile survenite recent ne dau speranța că în sol va fi suficientă umiditate ca semințele să germineze, iar aici mă refer la stratul de 4 - 5 cm pentru că mai în adâncime solul este uscat.
Ca să nu rămână în primăvară cu suprafețe mari ce trebuie semănate, fermierii au înființat cultura de grâu sau orz, în funcție de asolamentul practicat la nivel de fermă, pe suprafețele unde rapița nu a răsărit. Riscul de a însămânța o suprafață mare în primăvară este mai mare, având în vedere că există deficit de apă în sol, iar plantele prășitoare sunt supuse frecvent secetei.
Pe 90% din suprafața semănată cu rapiță în județul Giurgiu plantele nu sunt răsărite la aceasta dată (18 noiembrie), iar în județul Teleorman pe cca 60% din suprafață. Așa cum am precizat, unii fermieri și-au luat măsuri de precauție și au diminuat suprafața semănată cu rapiță înlocuind-o cu cereale păioase. Majoritatea fermelor cărora le ofer consultanță, respectiv în Giurgiu, Teleorman și Călărași, cultivă în proporție de 60 – 70% soiuri românești. Pentru că perioada de la răsărire până la intrarea în iarnă va fi scurtă, am recomandat o atenție mai mare asupra plantei mamă, mai puțin pe capacitatea de înfrățire. Așadar, am mărit norma de semănat, chiar și la peste 600 mii b.g/mp. S-au aplicat tratamente la sămânță și pentru că avem derogare pentru utilizarea produselor de protecție pe bază de substanțe neonicotinoide s-a folosit un astfel de produs, respectiv Nuprid. Astfel vom avea siguranța că plantele sunt protejate împotriva atacului de dăunători, cum sunt, de pildă, musca cerealelor și afidele.
Încă mai sunt șanse pentru cultura de rapiță, însă suprafața ocupată cu aceasta s-a diminuat. Personal am avut o experiența plăcută cu rapița răsărită în primăvară, care a dat producție bună pentru că a avut apă pe parcursul vegetației și astfel a compensat prin numărul de ramificații – fiind o plantă cu creștere nedeterminată. Rapița este o plantă cruciferă, asemenea verzei, la care producția variază foarte mult în funcție de cantitatea de apa avută la dispoziție.
Dacă fermierii nu vor avea rapiță anul viitor vor avea dificultăți financiare pentru că nu vor avea cu ce să plătească furnizorii de inputuri și leasing-urile. Rapița este o monedă de plată, mai greu vinzi, de exemplu, grâul. În schimb orzul are căutare. Acolo unde ofer consultanță am promovat creșterea suprafeței cultivată cu orz pentru că aceasta este o cultură sigură și cea mai puțin costisitoare. Poate asigura o producție de 7 – 8 t/ha iar costurile de înființare sunt cu 20% mai mici decât în cazul grâului.”
 
Ana Ioniță

---