În dialog cu fermierii

Ce părere aveți despre respingerea reglementării unei durate minime a contractelor de arendă?

Alina Creţu, director executiv FAPPR
„FAPPR este implicat în proiectul de modificare a Codului Civil alături de foarte multe organizaţii de fermieri, fermieri individuali, grupuri parlamentare, oameni politici etc. Timp de aproape 5 ani am propus modificări, amendări şi au fost înaintate multe variante. Eram convinşi că acesta este un proiect pentru care toată clasa politică ar fi de acord să se pună la masă, iar perioada minimă de 7 ani a contractelor de arendă propusă de noi ni s-a părut un compromis bun şi este legată de angajamentele bugetare europene şi naţionale – existând o logică în alegerea acestui număr. Cel mai important aspect este că ne doream o stabilitate în ceea ce priveşte modul în care facem agricultură şi lucrăm pământul. Pământul nu este ca oricare alt bun care poate fi închiriat. Terenul agricol este obiectul muncii fermierilor şi dacă nu dispun de el pe o perioadă mai lungă de timp nu sunt credibili în faţa partenerilor, fie că vorbim despre instituţiile financiare sau autorităţi. Fermierii sunt învinuiţi că nu fac o agricultură mai performantă, mai diversificată şi cu valoare adăugată mai mare, însă toate acestea ţin de modul în care ei pot să beneficieze de utilizarea terenului agricol. Investiţiile în infrastructura pentru irigaţii, în utilajele agricole etc sunt extrem de costisitoare. Tot ce ţine de o dezvoltare durabilă în agricultură depinde de modul în care fermierii dispun de teren. În ţările din vestul Europei există contracte de arendă pe perioadă determinată. De exemplu în Olanda există pe 6 ani iar în Franţa pe 9 ani. Contractele de arendă în Franţa se prelungesc în mod automat dacă proprietarul nu notifică fermierul cu un an înainte că vrea terenul înapoi. Noi ne-am documentat foarte mult pe acest subiect şi de aici vine şi dezamăgirea noastră că nu s-a înţeles că trebuie să avem în România o perioadă determinată a contractelor de arendă. Un alt aspect important că s-a dus în eroare opinia publică asupra faptului că proprietarul nu mai poate beneficia de acel teren. Nu este adevărat. Acesta poate oricând să îl ia înapoi, să îl vândă, să îl lase moştenire etc dar cu condiţia respectării contractului de arendă. Considerăm că reglementarea unei durate minime a contractelor de arendă este de bun-simţ şi denotă respect pentru activitatea agricolă. Vom relua dialogul cu grupurile parlamentare, cu toate organizaţiile care reprezintă societatea civilă şi vom continua să ne facem treaba astfel încât să susţinem acest proiect pentru că fără a avea o predictibilitate în acest sector este foarte greu.“

---

​Florentin Bercu, director executiv UNCSV
„Suntem dezamăgiţi pentru că este a treia oară când se întâmplă acest lucru. Fermierii au mare nevoie de predictibilitate şi dacă anul acesta nu vor avea producţii medii spre foarte mari, care să acopere cheltuielile mari înregistrate în procesul de producţie, vor fi în faliment. Perioada minimă a contractelor de arendă pe care am agreat-o este aleasă pe considerentul că pentru accesarea oricărui fond european beneficiarul are obligaţia de a avea contracte încheiate pe minimum 10 ani. La nivel european, fermierii trebuie să respecte multe reguli şi trebuie să lucreze cu utilaje no-till sau minimum-till care sunt costisitoare şi pot fi amortizate doar dacă au la dispoziţie mijlocul de producţie, respectiv terenul, pe o perioadă lungă de timp. Nu înţelegem cum această propunere nu a trecut şi că au lipsit doar două voturi pentru ca legea să poată trece. Am avut discuţii cu reprezentanţii tuturor partidelor politice, însă principala problemă este aceea că nu a existat o mobilizare în actualul Parlament care să asigure trecerea acestui proiect de act normativ.“

---

​Dan Hurduc, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români
„Această decizie are un impact negativ asupra fermierilor, în special asupra celor care îşi desfăşoară activitatea în zonele agricole mai productive cum este de pildă vestul ţării şi unde fondurile de investiţii au câştigat poziţie şi au cumpărat destul de multe terenuri şi încheie contracte de arendă pe 1 an. În lipsa unei reglementări fermierii nu pot face proiecte, investiţii şi dezvoltarea strategică a agriculturii pe termen lung este afectată. Din cauza ultimilor ani de secetă şi a războiului din Ucraina, veniturile fermierilor sunt mai mici cu 30 – 40%. O parte din fermieri vor renunţa, unele ferme se vor vinde şi se va forma o polarizare şi mai mare, iar structura acţionariatului din fermele comerciale se va schimba, pe măsură ce fondurile de investiţii vor începe să cumpere şi ferme, nu doar terenuri. Faptul că nu s-a votat articolul din Codul Civil privind durata minimă a contractului de arendă influenţează negativ atât fermele comerciale, cât şi fermierii mici. Politicienii aduc în spaţiul public anumite subiecte în funcţie de interes şi susţin că afectează dreptul de proprietate. În realitate nu este aşa şi dacă te apleci asupra problemei vezi că sunt drepturi şi obligaţii de ambele părţi. Agricultorii din fermele comerciale nu sunt nişte moşieri sau latifundiari, iar domeniul agricol este destul de riscant şi nu este doar lapte şi miere. Modificarea pe care am solicitat-o nu este pentru a facilita pe cineva, ci facilitează dezvoltarea întregului sector agricol. Asociaţiile de fermieri nu au fost anunţate că legea intră la vot ca să mai putem purta discuţii şi să mai explicăm încă o dată celor care nu au înţeles de ce este nevoie de această reglementare în domeniul agricol. Fiecare partid politic are probabil un departament de agricultură şi noi, asociaţiile, ar trebui să ne
întâlnim cu reprezentanţii lor şi să le explicăm pentru ca atunci când ajung la vot să nu mai deraiem în stânga sau în dreapta şi să înţeleagă că este un lucru bun pentru naţiune, pentru dezvoltarea şi pentru securitatea alimentară a României.“

---

​Nina Gheorghiţă, vicepreşedinte LAPAR
„Pentru fermieri şi sectorul agricol românesc este un mare minus. Speram ca în urma discuţiilor pe care mediul asociativ le-a avut cu grupurile parlamentare să convingem acea majoritate calificată astfel încât să putem spune că, în sfârşit după patru ani de dezbateri, avem şi noi predictibilitate în planul de afaceri pe care ni-l facem. Din toamnă vom relua discuţiile, dar dezamăgirea noastră a fost şi mai mare pentru că am pierdut la doar 2 voturi. Nu ştiu din ce motive mulţi deputaţi au lipsit de la şedinţă şi nu a existat o mobilizare mai bună, însă respingerea propunerii legislative pentru instituirea unei durate minime a contractului de arendă este o decizie negativă pentru sectorul agricol. Agricultura românească nu poate să se reformeze fără a avea stabilitate şi predictibilitate în businessurile agricole. Nouă ni se cere performanţă, dar nu ni se oferă un cadru legislativ stabil. În agricultură sunt necesare multe şi mari investiţii, iar acestea se recuperează într-un anumit număr de ani. Fermierii trebuie să convingă băncile comerciale să-i finanţeze pentru a face investiţii, dar nu o pot face când terenul - principalul lor mijloc de producţie, nu îl pot utiliza pe mai mulţi ani. Este regretabil că actualul Parlament nu a înţeles că din toate aşteptările noastre legate de o strategie agricolă această solicitare reprezenta un pilon important. Vom relua discuţiile cu partidele politice şi ne menţinem optimismul pentru că nu există altă soluţie. Consider că mai devreme sau mai târziu România va avea o perioadă minimă de arendare deoarece fermierii nu pot activa în provizoratul acesta la nesfârşit.“

---