În dialog cu fermierii

​Cum se prezintă culturile agricole? Ce strategie de valorificare a producției aveți?

​Adrian Țone, Bangkok 84 Impex SRL, comuna Vidra, județul Ilfov
„Exploatăm o suprafață agricolă de 3.000 de hectare, iar culturile de toamnă, respectiv grâul, orzul și rapița, sunt într-o stare bună de vegetație. La cultura de rapiță am avut ceva probleme cu atacul insectelor deoarece vremea a fost călduroasă. Dispunem de magazii cu o capacitate de 7 – 8 mii tone pentru stocarea producției, dar putem depozita și în silobag-uri. La ora actuală (12 ian.) mai avem depozitată producția de sămânță de porumb din hibrizii Fundulea și Olt. Noi producem sămânță și pentru culturile de grâu și orz - producție pe care o depozităm în silobag, de la recoltare până în lunile septembrie – octombrie, când o valorificăm. De obicei însilozăm o cantitate de 1.000 - 1.500 t, în funcție de varietăți (cultivăm 7 soiuri). Pentru că în interiorul silobag-ului nu este aer nu putem depozita producția de sămânță pentru mai mult timp ca să nu-i afectăm capacitatea germinativă. Stocăm producția maximum 45 – 50 zile. În silobag-uri am depozitat și rapiță. Am preferat să stocăm în acest fel, cu cheltuieli în plus, în loc să oprim recoltatul din cauza lipsei camioanelor care să vină să preia marfa. Rapița se poate scutura foarte ușor în cazul unor ploi puternice, cu vânt sau în caz de grindină. La rapiță am încheiat anul trecut contracte futures din luna februarie până în mai, estimând o producție de 4 – 5 t/ha, ceea ce am și realizat. Am avut noroc și am obținut un preț foarte bun, dar în următoarea perioadă nu cred că prețul la rapiță va mai depăși 3 lei/kg. Acum avem problema costului prea mare la îngrășămintele chimice și există în rândul fermierilor reticența de a mai investi. Ce-i drept, acum prețurile au început să mai scadă. La nivelul exploatație investim continuu și nu ne permitem să ținem marfa pe stoc.
Anul acesta avem în plan o investiție mare, în valoare de 1,2 milioane euro pentru achiziția a două combine. Dorim să ne înnoim și gama de tractoare însă acum depinde și de cum va fi anul agricol.”

---

​Iulian Curea, Agro Smart Company SRL, localitatea Țigănești, județul Teleorman
„Lucrăm aproximativ 450 de hectare de teren agricol și, la acest moment (24 ian.), avem o suprafață însămânțată de 280 de hectare, din care cultura de grâu ocupă 230 de hectare iar cea de orz 50 de hectare. Culturile arată bine spre foarte bine. Ploile căzute în ultima vreme ne-au ajutat mult deoarece era foarte mare nevoie de apă, mai ales că venim după un deficit hidric important din anul 2022 iar solul încă mai are nevoie să acumuleze apă astfel încât să-și refacă rezerva. Nu sunt cultivator de rapiță. Această cultură este, într-adevăr, bănoasă, dar și riscantă, și, din experiența anilor anteriori, am decis să nu mai risc. Tot pe fondul schimbărilor climatice am început să devansez epoca de semănat la grâu, aceasta fiind cuprinsă acum între 15 octombrie și 1 noiembrie sau chiar un pic mai târziu, din cauza faptului că avem toamne lungi și călduroase și nu vreau să expunem inutil culturile la anumite riscuri. În cazul semănatului timpuriu riști să ai în toamnă culturi într-o stare de vegetație avansată și să fie expuse atacului de boli și dăunători. În privința lucrării terenului, consider că atât arătura, cât și scarificatul sunt benefice, dar nu cred că trebuie să renunțăm în totalitate la lucrarea de arat. Uniunea Europeană ne cere să practicăm tehnologii de minimum și no-tillage pe care le îmbracă într-o poveste frumoasă dar beneficiile se văd mai târziu pentru că atunci când le adopți producția scade iar acest lucru poate să descurajeze fermierii și să îi facă să renunțe la subvențiile acordate pentru astfel de lucrări. Va trebui să punem în balanță avantajele și dezavantajele. Nu dispunem de spații de depozitare. Producția agricolă o valorific prin contracte forward în proporție de 60% iar restul la recoltare. De exemplu, la grâu închei contracte forward în luna martie, pentru 30% din recoltă, și apoi la jumătatea lunii mari, pentru 30%. Această strategie o aplic și pentru floarea-soarelui și porumb. Vând în acest mod de 15 ani și pot să spun că a dat rezultate. În acest an agricol sper să nu mai avem secetă ca anul trecut iar prețul la îngrășămintele chimice să revină la un nivel acceptabil. În toamnă am achiziționat jumătate din necesarul de uree la un preț ridicat, de 4.200 lei/t, iar diferența va trebui să o achiziționez în primăvară. Dacă facem rabat la îngrășămintele chimice producțiile vor scădea. Nu ne putem întoarce la agricultura tradițională, când se fertiliza cu 200 kg uree/ha și se obținea o producție de 3 t/ha la grâu, față de 6 - 7 t/ha, cât obținem acum.” 

---

​Andreas Telehuz, SC Telehuz Agriserv, localitatea Mărculești, județul Ialomița
„În cadrul societății lucrăm o suprafață totală de 630 de hectare, din care la acest moment (19 ian.) este ocupată cu grâu (140 de hectare) și rapiță (aproximativ 50 de hectare). Culturile arată promițător, nu a fost nevoie de udări de răsărire pentru că am beneficiat de suficiente ploi la sfârșitul lunii iulie și în august – ceea ce se întâmplă destul de rar în zona noastră. O mare parte din grâul semănat este la irigat, ceea ce ne conferă o anumită siguranță. Culturile au avut o răsărire foarte bună mai ales că am semănat direct în miriște, nu am făcut lucrări de pregătire a patului germinativ, deoarece încercăm să trecem la tehnologia no-tillage.
Pentru anul în curs mi-am setat ca obiectiv o producție de grâu de aproximativ 8 t/ha, în condiții de irigat și sperăm la 6 t/ha la neirigat. La cultura de rapiță sperăm să obținem o recoltă minimă de 3,5 t/ha. Anul trecut am valorificat producția agricolă la recoltare deoarece putem stoca o cantitate de doar 700 kg – 1.000 tone. Văzând evoluția pieței am valorificat atunci și, în plus, făcând investițiile în irigații aveam nevoie de lichidități. La nivelul fermei putem iriga 420 de hectare, iar sistemul de irigare este tip pivot.
Pe viitor va trebui să investim în spații de stocare - acesta fiind următorul pas în dezvoltarea fermei. Anul 2022 a fost unul atipic, în care piața de profil a fost afectată pe fondul războiului din Ucraina. Sperăm să se stabilizeze piața îngrășămintelor chimice și lucrurile să vină mai aproape de normal.”

---

​Vasile Lungu, Domeniile Lungu, localitatea Trifești, județul Iași
„În cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, lucrăm o suprafață de cereale și plante oleaginoase de 1.700 de hectare. Am început să cultivăm și rapiță, deocamdată mai timid, având 50 de hectare. Culturile sunt răsărite, se prezintă bine dar sperăm să nu vină un îngheț puternic și să afecteze plantele.
În general, capacitatea noastră de depozitare este de 7.000 tone. O parte din recoltă o valorificăm pentru a face rost de rulajul de numerar de care avem nevoie, iar cealaltă parte o depozităm până când considerăm că prețul din piață este atractiv.
În această campanie avem multe probleme pentru că acel culoar verde pentru transportul produselor din Ucraina a fost greșit înțeles și toată România a fost invadată cu cereale și produse agricole din țara vecină. Ar fi trebuit ca acel culoar să fie cu descărcare doar în portul Constanța și cu vămuire doar în portul Constanța - lucru care nu s-a întâmplat și atunci majoritatea celor care cumpărau până acum produsele noastre, ale fermierilor din România, și-au făcut stocurile cu produse mai ieftine și probabil cu calitate îndoielnică.
Acum stăm cu marfa pe stoc, la grâu, porumb și floarea-soarelui, și așteptăm ca piața să se redreseze. Costurile de depozitare nu sunt mari deoarece investiția în silozuri (2002 - 2003) este realizată din fonduri proprii și este amortizată.”
 
Ana Ioniță

---