În proiectarea unui sistem de irigații trebuie să ne gândim în primul rând la eficiență

​Una dintre temele abordate în cadrul conferinței RALF (Romanian Agriculture Leadership Forum), care a avut ca partener principal compania Corteva Agriscience, a fost irigarea fermelor din România prin sistemul național de irigații. Situațiile cu care se confruntă fermierii pe teren, ce trebuie să știm când investim într-un proiect de irigații pentru a fi cât mai eficient și soluțiile tehnice propuse de companiile de profil au fost discutate în panelul România irigată.

Costin Telehuz, secretar de stat MADR, dar și fermier, a spus că nu este simplu să irigi, de aceea ”atunci când fermierul nu este hotărât să intre cu capul înainte în treaba asta, face tot posibilul să evite.” Deși în ferma familiei decizia de a se investi în irigații a fost luată cu 12 ani în urmă, abia în acum trei ani s-a reușit acest lucru.
„Timp de 9 ani am rugat ANIF să pună apa pe canale; aceasta a ajuns în anul 2020. După ce s-a realizat lucrarea, și noi am reușit ca în circa doi ani să amenajăm și împreună cu vecinii și să irigăm aproximativ 1400 ha. Dar nu este suficient sa ai apă și sistem de irigații, mai spune el, pentru că a iriga este o cu totul altă agricultură. Există specialiști, în companiile de irigații care îi pot îndruma pe fermieri. Ei trebuie să insiste și să continue să educe piața. Sunt încă mulți cultivatori care, atunci când plănuiesc să irige, prima lor grijă este să își cumpere tamburi. Dacă aș putea, eu aș interzice tamburii la vânzare, pentru că nimeni, atunci când începe irigatul, nu pleacă de la calculul de eficiență energetică. Ministerul compensează o parte din acciza motorinei folosită la irigat în limita a 50 l/1000 mc. Acești 50 litri nu sunt puși întâmplător, este o limită greu de atins, în niciun caz la tamburi. La noi în fermă se reușește cu greu o limită de 12 l/1000mc, și asta în condițiile irigării exclusive cu pivoți. Un consum mai mic este doar la irigarea prin picurarea. De aceea, printre primele probleme de care se lovesc fermierii la început sunt: nivelul investiției dacă terenul nu este comasat și faptul că nu avem un cadru legal care să dea prioritate în comasare în vederea irigațiilor. Cu cât este mai mare suprafața, cu atât este mai eficientă investiția, respectiv consumul energetic”, a explicat secretarul de stat.
 
La Agricost, din 57.000 ha, 52.000 pot fi irigate, cu circa 640 instalații de irigat, tip pivot. Gabriel Novac, consilier tehnic, consideră că acesta este o investiție principală. Doar în 2020 s-a investit în amenajarea pentru irigarea a 10.000 ha. Anul trecut au început și un proiect de irigații prin picurare cu linii îngropate, care aduce mai multe avantaje: o reducere a consumului de apă cu 70%, implicit a costurilor pentru energie; permite o filtrare bună a apei, ceea ce înseamnă mai puține buruieni în câmp, de asemenea fertirigare.
”În irigații, dacă este să vorbim de profit, trebuie să gândim la faptul că permit și diversificarea culturilor (cum este introducerea porumbului, cereala cu capacitate mare de producție, a plantelor leguminoase), precum și practicarea unei agriculturi durabile”, a spus el.
 
Din Satu Mare, de la ferma Agrind (peste 3.000 ha), a venit tânărul antreprenor Horațiu Oliviu Buzgău, În opinia sa, trebuie urmăriți cei trei C în trasarea cadrului legislativ și transpunerea dezideratelor în realitate, atât la nivel central, cât și local sau în fermă: Claritate, Consecvență, Continuitate.
Și zona din care provine se confruntă cu situația de a fi la mare distanță de o sursă de apă sau cu lipsa amenajărilor pentru a putea investi într-un sistem de irigații. Gradul redus de comasare a terenurilor precum birocrația excesivă, încurcă și mai mult procesul. De aceea el consideră că ”înainte de toate, este necesară o schimbare de mentalitate, de conștientizare. Cred că autoritățile ar trebui să acorde mai multă importanță parteneriatelor public-private, pentru că nu este suficient să cunoști problema. Strategia trebuie implementată și urmărit gradul de implementare, și la ce rezultate s-a ajuns. Schimbarea și reschimbarea unei strategii, la fiecare ciclu de guvernare, nu este de folos nimănui”, a afirmat el.
Și părerea specialiștilor din companiile private care livrează atât echipamente cât și know-how-ul, precum și consultanța pe termen lung, este că într-adevăr este necesară educarea pieței.
„Dincolo de echipament, fermierul are nevoie de îndrumare, de rețete, de cum să schimbe practicile de fertilizare, de cultivare, în condițiile irigării”, a spus și Marius Eftene, director marketing la una dintre cele mai mari firme din piața de irigații.
„Investiția în irigații este cea care se amortizează cel mai rapid datorită creșterii randamentului cu până la 100% sau mai mult. Înseamnă securizarea producției, și atunci fermierul se poate gândi să investească și în altceva. Dar, sistemul de irigat trebuie dimensionat astfel încât să fie eficient, atât agronomic cât și economic. De asemenea este necesară și o bună planificare, funcție de fazele de dezvoltare”, a mai punctat el.
 
Secretarul de stat Costin Telehuz a făcut însă câteva precizări: ”România irigată... nu poate să fie irigată toată. În cel mai bun caz Guvernul trebuie să finanțeze pomparea apei până la cel puțin treapta a doua pe infrastructura principală. Ca fermier, am sperat ca legiuitorul să se dea puțin într-o parte în fața inițiativei private. Noi trebuie să creăm cadru legal astfel încât inițiativa privată să se desfășoare cât mai liber și mai rapid. Cred că suntem printre ultimele țări care au sistemul de irigații național în administrare de stat, foarte greu de gestionat.
Legat de râuri avem piedici din partea normelor de mediu care sunt extrem de atent monitorizate de către decidentul politic de la Bruxelles. Fiecare trebuie să se adapteze la condițiile de climă și de sol pe care le are.
Mesajul meu este următorul: dimensionarea și proiectarea pleacă de la sol, continuă cu planta și apoi cu nevoile fermei. Irigatul este strict legat de sol și de capacitatea de filtrare a apei. Ca fermieri, avem și noi partea noastră de responsabilitate față de pământ și agrotehnica aplicată, pentru că irigația este un stres în plus pentru sol”, a mai spus la final.
 
Roxana Drăghici