In relatia cu institutiile, agricultorii asociati reprezinta un partener puternic

Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) a organizat, în cadrul expoziţiei de agricultură IndAgra, primul său congres, prilej cu care a prezentat realizările şi obiectivele sale. Reprezentanţii federaţiei au dezbătut o serie de subiecte, precum rolul asociaţiilor şi al federaţiilor în susţinerea sectorului agricol în România, modelul francez şi polonez în agricultură, previziunile Politicii Agricole Comune pentru 2014-2020 în ceea ce priveşte România şi, nu în ultimul rând, semnificaţia şi importanţa înscrierii în organizaţia europeană a agricultorilor COPA-COGECA.

---

În cele două zile ale congresului, la temele dezbătute au participat specialişti români şi străini, reprezentanţi ai Camerelor Agricole din Ungaria şi Lituania, precum şi ai federaţilor agricultorilor din Polonia. La eveniment s-a făcut remarcată şi prezenţa dlui Xavier Beulin, vicepreşedinte al COPA-COGECA.

În deschidere, a luat cuvântul dl Alexandru Jurconi, preşedintele federaţiei Pro Agro, care a subliniat importanţa reprezentării intereselor fermierilor români acolo unde se iau decizii, respectiv la Bruxelles. „Interesele fermierilor sunt esenţa pentru care am construit această federaţie”, a subliniat dl Jurconi. Totodată, acesta a afirmat că una dintre menirile federaţiei este de a le deschide agricultorilor români calea către noi pieţe, la care nu au încă acces, cum este, de exemplu, cea a Chinei.

Ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, prezent la eveniment, a afirmat că, deşi federaţia este foarte tânără, nou apărută în peisajul agriculturii româneşti, numără deja câteva reuşite atât pe plan intern, cât şi internaţional. Acesta a apreciat şi succesul federaţiei de a reprezenta agricultorii români la Bruxelles. „Doresc să fiţi un partener activ al Ministerului Agriculturii, mai ales că suntem într-o perioadă în care deciziile nu se vor lua numai de instituţie sau Guvern şi de aceea trebuie să fim într-un parteneriat. 2013 este un an extrem de important din punct de vedere al deciziilor. După cum ştiţi, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2014 a fost notificat de foarte multe ori, de fiecare dată încercând să-l adaptăm în funcţie de nevoile pe care le avem.

Aproape în fiecare an PNDR a necesitat notificări pentru a se plia pe nevoile fermierilor. Astăzi, în 2013, mi-aş dori ca tot ceea ce stabilim în acord cu dvs., cu organizaţiile reprezentative, să răspundă nevoilor pentru următorii 7 ani, ca să nu mai schimbăm de la an la an acest program, cu atât mai mult cu cât astfel de schimbări nu vor mai fi la fel de permisibile în viitoarea PAC. De aceea, anul 2013 este unul extrem de important, este un an al deciziilor şi este important pentru că poate să vă asigure o predictibilitate în dezvoltarea afacerilor agricole. Veţi putea şti ce măsuri vor fi finanţate în următoarea perioadă, ce fonduri vor fi alocate şi cât primiţi, mai ales pe Pilonul I, pe plăţi directe. Mi-aş dori ca până la sfârşitul acestui an, împreună cu fermierii să stabilim politica în agricultură bazată nu doar pe fondurile europene, ci şi pe cele de la bugetul de stat. Mi-ar plăcea chiar să avem un document, nu ştiu cum îl vom numi, poate strategie sau masterplan, însă acesta va trebui să fie, în primul rând, în acord cu fermierii, pentru că va fi foarte greu să fie în acord cu toate forţele politice. Putem avea un acord cu agricultorii pentru următorii 7 ani”, a afirmat dl Constantin.

Din 2014, fermierii vor trebui să opteze pentru schemele de plată
„Politica Ministerului Agriculturii va fi, în continuare, de încurajare a fermierilor mici, de a ieşi mai mult pe piaţă. Îi vom sprijini mai mult pe aceia care au mai mult de 5 ha, iar pentru cei care au sub această suprafaţă cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Nu vor fi excluşi de la plată, ci vor avea o plată mai mică. Pentru micii fermieri va exista un sistem simplificat de plată.

Aceştia vor face o cerere de plată mult mai simplă, condiţionată de o plată mai scăzută. Avem mai multe simulări pe care vi le vom expune. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 ha. Venim şi cu o altă variantă, cineva a propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta pentru cei care au peste 60 ha. Trebuie să definim foarte clar şi cu ajutorul asociaţiilor să informăm fermierii despre opţiunile pe care le au din 2014. Este important să se cunoască aceste lucruri, pentru că în primăvară se vor depune cererile de plată la APIA şi fermierii ar trebui să ştie pentru ce optează. Vor exista plăţi pentru înverzire, opţiuni pentru tinerii fermieri sau pentru micii fermieri în perioada următoare, însă ca nivel de sprijin acestea vor creşte constant, din fonduri europene. Dacă în anul 2014 suma europeană este de 1,4 mld. euro destinată plăţilor directe, până în 2020 va creşte la 1,9 mld. euro.

La prima vedere par sume foarte mari, însă avem un deficit de subvenţie faţă de fermierii din alte ţări cum ar fi cei din Franţa, Germania, unde productivitatea este foarte mare şi atunci sprijinul pe care îl primesc este foarte mare. Chiar şi cu ţările similare României avem un deficit în ceea ce înseamnă subvenţia şi din acest motiv am cerut posibilitatea acordării în continuare a sprijinul suplimentar de la bugetul de stat, astfel încât să putem echilibra subvenţia cu ceilalţi fermieri din UE”, a declarat dl Constantin.

400 milioane de euro pentru gestionarea riscurilor din agricultură
Fondurile mutuale vor dispune de la Uniunea Europeană de circa 400 de milioane de euro pentru ca riscurile din agricultură, care actualmente nu sunt acoperite de societăţile de asigurări, printre care se numără şi seceta, să poată fi asigurate.

„Vor exista 400 de milioane de euro pentru ca acele diferenţe de venit pe care fermierii le înregistrează din cauze naturale să poată fi acoperite. Este o măsură bună, aşteptată de foarte mult timp, pentru că bugetul de stat nu poate să asigure an de an astfel de riscuri. 400 mil. euro sunt bani europeni, ei trebuie cofinanţati şi de la bugetul de stat şi, în egală măsură, cei care vor adera la fondurile mutuale vor trebuie să aibă şi o cotizaţie de participare. Legislaţia elaborată permite înfiinţarea a maximum trei fonduri la nivel naţional, însă noi am prefera să existe unul singur. Ştiu că federaţia Pro Agro pregăteşte actele, însă eu încerc să fiu moderator între cei care doresc să depună actele necesare înfiinţării, dar ne-ar plăcea să existe unul singur la care să adere toţi fermierii, astfel încât să avem eficienţă şi costuri mai mici de gestionare. Aceste fonduri vor fi sprijinite din bani europeni pentru o perioadă de 3 ani, după care, din plasarea fondurilor respective, fondurile mutuale vor trebuie să se descurce singure”, a susţinut ministrul Agriculturii. Până la această dată două mari asociaţii ale fermierilor s-au arătat intersate de înfiinţarea unui fond mutual, respectiv federaţia Pro Agro şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Din informaţiile prezentate de federaţia Pro Agro, fondul mutual va compensa o serie de riscuri din agricultură şi chiar a dat un exemplu de calcul pentru despăgubire în caz de îngheţ de iarnă. Pentru un fermier care deţine 100 ha, contribuţia la secţiunea comună va fi de 5 euro/ha, ceea ce înseamnă un total de 500 euro, iar contribuţia la secţiunea „îngheţ de iarnă” va fi de 20 euro/ha, ducând la un total de contribuţie pentru ambele secţiuni de 2.500 euro. În caz de calamitate, rata de despăgubire asigurată de fond este de 70%.

Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a vorbit despre fondurile mutuale, care, în opinia sa, sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii româneşti. Acesta a subliniat şi rolul asociaţiilor şi al federaţiilor în a coopta fermierii care exploatează suprafeţe agricole mici, având în vedere ponderea mare ocupată de aceştia în structura fermelor din România. În plus, structurile federative pot avea un glas puternic în relaţia cu Guvernul.

„În judeţul Vrancea, de unde provin circa 18.000 de fermieri, proprietarii de vie au suprafeţe cuprinse între 0,5 şi 5 ha şi exploatează un total de circa 16.000 de hectare. Această suprafaţă reprezintă aproape 10% din suprafaţa totală de vie a României. De aceea spun că avem nevoie de asociaţii, de programe specifice şi să încercăm să-i învăţăm să lucreze împreună”, a spus dl Săpunaru.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, fermieri, federatia pro agro, fond mutual, financiar, riscuri in agricultura