Îngrijorări în ceea ce priveşte viitorul agriculturii

Îngrijorări în ceea ce priveşte viitorul agriculturii

Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Comisia pentru Petiţii din Parlamentul European au organizat în data de 16 iunie o audiere comună despre tratamentul echitabil al fermierilor europeni. Audierea a plecat de la două petiţii din Lituania şi Polonia, în care se reclamă faptul că unii fermieri primesc în continuare subvenţii mult sub media UE. Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei AGRI, a atras atenţia că la aceeaşi discriminare sunt supuşi şi fermierii români şi totuşi li se cer standarde identice cu cele impuse fermierilor din vestul Europei: „Situaţia din Lituania se regăseşte şi în România, unde, cu toată aplicarea convergenţei externe până în 2027, tot rămâne un decalaj nepermis între fermierii români şi cei din vestul Europei. (...) Atrag doar atenţia că lipsa unei convergenţe externe complete pune în pericol atingerea obiectivelor noii PAC şi ale Pactului Verde în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, aş vrea să întreb reprezentantul Comisiei Europene: cum de le poate cere fermierilor români să aibă aceleaşi standarde şi să aplice toate măsurile cerute ca restul fermierilor europeni dacă există acest decalaj?“. Cu două luni în urmă, Comisia Europeană a publicat strategiile care vor schimba radical modul în care vom produce mâncare. Primele două strategii din Pactul Ecologic European, care vizează sectorul agroalimentar, sunt: Strategia „De la fermă la furculiţă“ şi Strategia pentru Biodiversitate.

„În opinia mea, începând de astăzi, 20 mai, ne lansăm într-o călătorie spre necunoscut. În agricultură provocările vor fi, fără îndoială, mari, cred că şi oportunităţile la fel. De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege să ne protejăm fermierii, interesele naţionale şi securitatea alimentară“, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda unui webinar privind adaptarea agriculturii româneşti la cele două strategii europene. În ceea ce priveşte Strategia „De la fermă la furculiţă“, Comisia Europeană îşi propune, printre altele: reducerea la jumătate a pesticidelor şi a riscurilor asociate folosirii acestora până în anul 2030; reducerea fertilizatorilor cu cel puţin 20%, până în 2030; reducerea la jumătate a medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de fermă şi acvacultură, până în 2030; creşterea cu până la 25% a suprafeţelor arabile ocupate de agricultura organică, până în anul 2030.

Îngrijorările au fost exprimate şi de reprezentanţii industriei produselor pentru protecţia plantelor din România, vizaţi direct de obiectivele strategiei europene „De la fermă la furculiţă“. Potrivit acestora, pentru găsirea alternativelor la pesticidele sintetice este nevoie de ani de cercetare, asta în condiţiile în care acest domeniu este al doilea cel mai restricţionat domeniu la nivel european, după cel farmaceutic. „O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie azi de 12 ani de cercetare din momentul în care aceasta începe, până în momentul în care pune în piaţă o moleculă sintetică, şi de o investiţie de peste 280 de milioane de dolari“, a precizat Vasile Iosif, preşedintele Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România. Totodată, Vasile Iosif a atras atenţia asupra faptului că România se confruntă cu dăunători care nu există în alte state membre ale UE şi că este nevoie de o derogare pentru tratamentul la sămânţă în 2021, altfel ţara riscă să piardă producţia de porumb şi floarea-soarelui aferentă unei suprafeţe de un milion de hectare. „România consumă aproximativ 700 de grame de substanţă activă de produs fitosanitar per hectar, vecinii noştri din Ungaria consumă 1,2 kg de substanţă activă pe hectar, iar media UE este peste 2 kg de substanţă activă per hectar. Cred că deciziile trebuie adoptate numai în urma unei înţelegeri a specificului fiecărei ţări. AIPROM îşi doreşte ca UE să ţină cont de progresele ştiinţifice în domeniu şi să nu solicite industriei de protecţia plantelor produsele şi tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani. Aşa cum oamenii au nevoie de medicamente, şi plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide“, a concluzionat Vasile Iosif.

De departe însă cei mai afectaţi de prevederile Strategiei pentru Biodiversitate şi ale Strategiei „De la fermă la furculiţă“ sunt fermierii români. Pe lângă îngrijorările în ceea ce priveşte viitorul afacerii lor, îşi pun problema modului în care vor reuşi să asigure o cantitate şi mai mare de hrană pentru o populaţie aflată în creştere, la standarde mult mai dure, dar la preţurile din prezent. „Cred că Europa se pregăteşte să-şi hrănească doar elitele şi uită de poporul european, care va fi lipsit de o hrană ieftină şi de calitate, care există azi în magazinele din Europa“, este de părere Nicolae Sitaru, fermier şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Simona MUNTEANU