Ingrijorari privind lipsa precipitatiilor la infiintarea culturilor de toamna

Ilie Popescu, administrator al SC Oltpiess, exploatează în judeţul Olt o suprafaţă de 2.000 de hectare. Despre anul 2012 consideră că este unul dificil, cu slabe rezultate privind producţia agricolă, însă o îngrijorare mai mare are în privinţa începerii campaniei de însămânţare a culturilor de toamnă, din cauza lipsei precipitaţiilor.

---

„În acest an, s-au obţinut producţii mici, însă în zona noastră sunt ceva mai bune, pentru că am avut norocul să cadă câteva precipitaţii. Mă îngrijorează prognozele, pentru că nu arată că vor fi ploi în următoarea perioadă şi, după cum ştiţi, fără apă nu se poate face nimic”, a spus administratorul societăţii.

În ciuda prognozelor negative, acesta intenţionează să cultive o suprafaţă cu rapiţă de 550 de hectare. „Sunt oarecum nevoit să-mi asum acest risc, pentru că nu poţi şti dacă vin sau nu ploi. Până la urmă, agricultura este o activitate riscantă, care poate să te ridice sau să te coboare.” Cultura de bază din cadrul exploataţiei rămâne cea de grâu, care va ocupa în această toamnă o suprafaţă de 1.000 ha.

Din cauza lipsei de apă din sol, dl Popescu apreciează că la pregătirea patului germinativ cheltuielile au crescut cu 5 până la 10%. „Terenul s-a lucrat greu, iar consumul de combustibil a crescut. Însă cel mai important aspect este acela că utilajele agricole s-au uzat. Am lucrat cu ele în condiţii dure.”

În privinţa producţiilor obţinute la porumb şi floarea-soarelui, administratorul fermei se consideră norocos, apreciind că rezultatele sunt bune, în comparaţie cu cele obţinute în alte zone, unde seceta a fost mult mai accentuată.

„La porumb am obţinut, de pe o suprafaţă de 550 ha, o medie de 4 tone/ha. Consider că este o producţie bună, dacă mă uit la ce au obţinut colegii mei din alte zone ale ţării. La cultura de floarea-soarelui am obţinut o recoltă de aproape 2.300 kg/ha. În acest an, am văzut diferenţe de producţie între varietăţile cultivate. Când un an are condiţii prielnice pentru culturile agricole, toţi hibrizii sunt productivi, însă diferenţele se văd când condiţiile climatice sunt dificile, când este secetă. În fermă am văzut diferenţe de producţie chiar şi de 30%. La floarea-soarelui, porumb, dar şi la rapiţă sunt mulţumit de cei de la compania Pioneer. La cultura de grâu prefer soiurile româneşti.

Anul trecut m-am convins că soiurile autohtone sunt cele mai bune pentru zona noastră. Dacă în anii buni, soiurile străine nu reuşesc să le depăşească cu mult pe cele româneşti, cu atât mai mult nu vor da rezultate mai bune când condiţiile climatice sunt dificile. Începând cu anul trecut, nu am mai culivat soiuri străine şi consider că am luat o decizie bună”, a precizat dl Ilie Popescu. Producţia agricolă obţinută la culturile de primăvară a depozitat-o, deoarece estimează că preţurile vor creşte cu cel puţin 5-10% în noiembrie, iar după luna ianuarie a anul viitor creşterea va fi şi mai mare.

„Preţurile de valorificare sunt bune, dar, din păcate, nu avem producţii prea mari care să le vindem”, a spus dl Popescu. „Cu toate că la porumb am realizat o producţie bună, de 4 tone/ha, şi am obţinut venituri, nu trebuie să uităm că preţurile la inputuri au crescut foarte mult. Depide foarte mult şi de momentul în care ai ales să valorifici producţia.

La grâu, de exemplu, preţul a ajuns în câteva săptămâni de la 140-150 euro/tona la 220 euro/tona. Uneori eşti descurajat, în sensul că, dacă ai fi fost inspirat şi păstrai grâul mai mult timp, ai fi putut obţine un preţ mult mai bun. În esenţă, acest lucru înseamnă mai puţini bani şi mai puţine investiţii pe care să le demarăm în agricultură. În măsura în care voi avea capacitatea financiară necesară, intenţionez să modernizez un siloz pe care l-am cumpărat în anul 2007.

Investiţia necesită 1 milion de euro. Am încercat să accesez fonduri europene, am depus proiectul în două sesiuni, însă nu am reuşit să obţin finanţare. Consider că nu eşti foarte câştigat dacă accesezi fonduri europene, deoarece furnizorii măresc preţurile la produse cu cel puţin 20-30%, iar pentru întocmirea proiectului trebuie să dai consultantului 5-10% din valoarea proiectului”, a precizat administratorul societăţii Oltpiess.

Cu privire la promisiunea Ministerului Agriculturii de a acorda subvenţia pe suprafaţă la plafonul maxim, ca măsură de sprijin pentru pierderile cauzate de secetă, dl Popescu este de părere că aceasta ar trebui respectată, pentru că banii se vor întoarce la bugetul de stat.

„Cei de la minister au spus că vor acorda PNDC până la plafonul maxim, însă nu ştim cu adevărat dacă aşa vor decurge lucrurile. Un lucru este cert: trebuie să înţeleagă că ne confruntăm cu o situaţie grea şi, dacă nu vor veni cu măsuri de sprijin, nu vom mai putea continua să investim în agricultură”, a afirmat dl Ilie Popescu.

Ana MUSTĂŢEA