REVISTA AGRIMEDIA
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE

articole

Înmulţirea plantelor legumicole

10/12/2020

0 Comments

 
Picture
Înmulţirea este funcţia biologică a organismelor
vii prin care se multiplică permanent numărul de indivizi. Cunoaşterea acestui proces are o importanţă deosebită, atât în lucrările de ameliorare şi selecţie, cât 
şi în producţia seminţelor şi a materialului săditor. (I.P. Otiman şi colaboratorii) Plantele legumicole se înmulţesc pe cale sexuată (prin sămânţa) şi asexuată (vegetativ - prin intermediul diferitelor organe).
Înmulţirea pe cale sexuată are loc prin intermediul organelor specializate existente în florile plantelor, momentele principale fiind polenizarea şi fecundarea. Din combinarea celor doi gameţi rezultă zigotul (nouă plantă) în fază embrionară. Polenizarea poate fi cu polen propriu (autogamă) sau cu polen străin (alogamă). Pe această cale s-a putut realiza şi efectul heterozis, cu toate avantajele sale (sămânţă hibridă). Înmulţirea pe cale vegetativă se efectuează prin intermediul diferitelor părţi ale plantelor (bulbi, rizomi, tuberculi, butaşi, drajoni).

Înmulţirea prin sămânţă

Materialul folosit pentru înmulţirea prin sămânţă este reprezentat de sămânţa propriu-zisă (tomate, ardei, vinete, mazăre, ceapă, varză, conopidă etc.) sau de către fructe (morcov, pătrunjel, sfeclă de masă) utilizat direct la semănat. Înmulţirea prin sămânţă prezintă unele avantaje faţă de înmulţirea vegetativă, şi anume: de la o singură plantă se poate obţine un număr foarte mare de descendenţi. Astfel, raportul în hectare între cultura seminceră şi cultura comercială este de 1:6 la fasole, 1:50 la castraveţi, 1:200 la morcovi, 1:400 la tomate şi 1:2000 la varză; seminţele depozitate în condiţii normale se pot păstra o perioadă mai îndelungată, 2-5 ani, în funcţie de specie, iar în condiţii speciale se pot conserva 17 ani (morcovi, salată). În grădină, posibilitatea de a alege cele mai reprezentative plante şi fructe pentru producerea de sămânţă este mult mai uşoară decât pe suprafeţe mai mari.

O sămânţă cu indici calitativi superiori (germinaţie, puritatea, energie germinativă, putere de 
străbatere), este produsă mult mai bine în grădina particulară, asigură o producţie mult mai mare de legume în anul următor.Se recomandă obţinerea de seminţe în grădina casei la soiurile valoroase şi populaţiile locale valoroase, la specii ca: ardei, castraveţi, ceapă, fasole, mazăre, mărar, salată, spanac, varza albă etc.

În continuare prezentăm câteva însuşiri ale seminţelor la principalele specii legumicole:
​
  • ardei: temperatura de germinaţie: minimă = 14, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 3-4 ani (vechimea optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile) în răsadniţă = 10-12 zile, număr de seminţe la 1 gram = 125-280;
  • castraveţi: temperatura de germinaţie: minimă = 14, optimă= 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 6 ani (vechime optimă = 2-3 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 6, în răsadniţă = 3-8, număr de seminţe la 1 gram = 25;
  • spanac: temperatura de germinaţie: minimă = 3-4, optimă = 20 de grade Celsius, păstrarea capacităţii de producţie = 4 ani (vechime optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 10, în răsadniţă = 6-7;
  • tomate: temperatura de germinaţie: minimă = 11-13, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 5 ani (vechime optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 15, în răsadniţă = 8-9, număr de seminţe la 1 gram = 300-370:
  • fasole: temperatura de germinaţie: minimă = 9-10, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 3-5 ani (vechime optimă 1-2 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 8 zile,
    în răsadniţă = 4-8, număr de seminţe la 1 gram = 7-11;
  • mazăre: temperatura de germinaţie: minimă = 1-2, optimă = 20 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 3-4 ani (vechime optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 6, număr de seminţe la 1 gram = 5-8;
  • salată: temperatura de germinaţie: minimă = 2-3, optimă = 15-20 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 5 ani (vechime optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile): în câmp = 8, în răsadniţă = 4-5, număr seminţe la 1 gram = 800-1.000;
  • dovlecel: temperatura de germinaţie: minimă = 14, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 6 ani (vechimea optimă 2-3 ani), durata încolţirii  (zile) în câmp = 6, număr de seminţe la 1 gram = 330-470;
  • pătlăgele vinete: temperatura de germinaţie: minimă = 14-15, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 3-4 ani (vechime optimă = 1-2 ani), durata încolţirii (zile) în răsadniţă = 12, număr de seminţe la 1 gram = 200-330;
  • pepeni verzi: temperatura de germinaţie: minimă = 14, optimă = 20-30 grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 4-5 ani (vechime optimă = 2-3 ani), durata încolţirii (zile) în câmp = 12, număr seminţe la 1 gram = 7-35;
  • varza albă: temperatura de germinaţie: minimă = 3-4, optimă = 20 de grade Celsius, păstrarea capacităţii germinative = 4-5 ani (vechime optimă ​1-2 ani), durata încolţirii (zile) în răsadniţă = 4-5, număr de seminţe la 1 gram = 240-300.

Înmulţirea vegetativă

Înmulţirea vegetativă este specifică unui grup mai restrâns de plante legumicole, în condiţiile ţării noastre, fie că nu formează sămânţă (usturoi, hrean), fie ca pe această cale asigură o producţie mai mare, mai uniformă şi mai sigură, garantând tipicitatea soiului. Metoda aceasta de reproducere se bazează pe particularitatea unor specii legumicole de a reproduce întreaga plantă dintr-un organ vegetativ sau numai o parte a acesteia. În practica legumicolă, se utilizează de obicei următoarele metode de înmulţire vegetativă: înmulţirea prin bulbi sau bulbili, înmulţirea prin tuberculi, înmulţirea prin rizomi, înmulţirea prin despărţirea tufei, înmulţirea prin butaşi, înmulţirea prin altoire şi înmulţirea prin miceliu. Înmulţirea prin bulbi sau bulbili se practică la usturoi, ceapă şi ceapă de Egipt etc. Pe lângă bulbii obţinuţi din soi, la unele specii (usturoi) se formează şi 12-20 bulbi subterani, pe tulpina floriferă în locul seminţelor, care pot fi utilizaţi la înmulţirea acestor plante. Plantarea se face fie în toamnă, în luna septembrie, fie primăvara în luna martie. Înmulţirea prin tuberculi se practică la cartof. Se folosesc tuberculi de mărime mijlocie (50-60 de grame), iar la unele cazuri porţiuni de tuberculi cu câţiva muguri. Înmulţirea prin rizomi se practică la hrean, măcriş şi revent. Divizarea şi plantarea rizomilor se poate face toamna târziu sau primăvara devreme. Dacă hreanul poate fi înmulţit din orice porţiune din rizom, reventul se înmulţeşte numai din porţiuni care au un mugure terminal. Înmulţirea prin despărţirea tufei, specifică la tarhon, leuştean, anghinare, ceapa de tuns constă în desfacerea tufelor mai viguroase, cu ajutorul unui cuţit, în mai multe porţiuni care se plantează în altă parte, fie toamna, fie primăvara devreme. Înmulţirea prin butaşi din tulpină se aplică la plantele legumicole care au însuşirea de a emite rădăcini adventive. Se practică la tarhon, batat şi mai rar la tomate şi castraveţi. La plantare se utilizează butaşi de 10-12 cm lungime, care se înrădăcinează în răsadniţe. Înmulţirea prin altoire se poate folosi la tomate, ardei, vinete, castraveţi, pepene verde, pepene galben etc., folosind portaltoi, care vor imprima noilor plante obţinute rezistenţă la boli şi dăunători, fapt ce reduce cheltuielile de combatere a acestora. Înmulţirea prin miceliu este caracteristică ciupercilor. În practică se foloseşte atât miceliu clasic realizat pe role de gunoi de grajd, cât şi miceliu realizat pe boabe de cereale.

Victor VĂTĂMANU
0 Comments

Your comment will be posted after it is approved.


Leave a Reply.








    NEWSLETTER

Mă abonez

SERVICII

SHOP AGRIMEDIA
Blog Revista AGRIMEDIA
Newsletter AGRIMEDIA
Știri AgriKultura.ro

PARTENERI

Emisiunea tv EUROFERMA
AgriculturaRomaneasca.ro

CONTACT

Formular de contact
Redacția
Corporate
Revista AGRIMEDIA - Agricultură. Fermă. Fermieri. Apare lunar din 2007. Informează-te la nivel european !
Copyright © 2019 AGRI MEDIA INVEST s.r.l. Toate drepturile rezervate. AGRIMEDIA ® este o marcă înregistrată.

Revista AGRIMEDIA

Termeni Și Condiții
Politica de Confidențialitate
Politica de Cookie
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE