Inocularea seminţelor de soia Pioneer cu un produs inovator BASF

La data de 16 noiembrie a.c., Pioneer Hi-Bred România şi BASF România au anunţat începerea unei noi colaborări pentru a susţine performanţa fermierilor cultivatori de soia. Parteneriatul presupune bacterizarea seminţelor Pioneer cu produsul inovator HiCoat Super Soy al companiei germane - un inoculant de ultimă generaţie.

„Toată sămânţa de soia Pioneer pe care o vom pune pe piaţa începând din acest sezon va fi bacterizată cu inoculantul HiCoat Super Soy“, a precizat în deschiderea evenimentului dna Maria Cîrjă, director de marketing al Pioneer România şi Republica Moldova. Jean Ionescu, country lider al noii companii rezultate din fuziunea Dow şi DuPont, al cărei nume va fi cunoscut la jumătatea anului următor, a dorit să sublinieze faptul că Pioneer ocupă o poziţie de lider în una dintre cele mai mari pieţe din lume, şi anume cea a Statelor Unite ale Americii, unde soia se cultivă pe circa 33 milioane de hectare, din care 54% sunt semănate cu varietăţi Pioneer. Potrivit acestuia, în România, peste 80% din suprafaţa cultivată cu soia este ocupată cu varietăţi Pioneer.

„În perioada următoare vom veni cu varietăţi din ce în ce mai performante, cu toleranţă mai mare la secetă, deşi personal îmi doresc să cultivăm mai multă soia în sistem irigat pentru că este esenţial să producem mai mult. Din păcate, suprafaţa irigată este limitată la 170 mii ha, însă am putea iriga cu uşurinţă 500 mii ha. Cei mai performanţi fermieri din România depăşesc 5 tone pe unitatea de suprafaţă. De exemplu, sunt agricultori în judeţul Brăila care obţin producţii de 5,5-5,7 tone/ha pe parcele de 100 ha, la treapta 1 de irigare. Nu avem condiţii mai slabe decât cele din Cordonul porumbului sau al soiei din SUA şi avem tehnologiile care ne pot asigura producţii ridicate.“

Mircea Chetrone, director de marketing al BASF România, a vorbit despre importanţa deosebită a inovaţiilor aduse de cele două companii în dezvoltarea agriculturii mondiale şi nu numai. Acesta a amintit de producerea primului hibrid de porumb în 1924 de către Henry Wallace, fondatorul firmei Pioneer şi producerea în anul 1913 a primului îngrăşământ chimic cu azot, rezultat prin fixarea azotului atmosferic. „Cele două invenţii au determinat revoluţia agricolă. Estimările spun că dacă nu ar mai fi hibrizi, producere de sămânţă, genetică şi îngrăşăminte cu azot, cel puţin o treime din populaţia lumii ar dispărea. Astăzi, la nivel mondial, se produc 100 milioane de tone de îngrăşăminte cu azot, în special azotat de amoniu şi uree, care asigură hrana pentru cel puţin 30% din populaţia lumii.“

Referitor la descoperirea bacteriilor fixatoare de azot, directorul de marketing al BASF a precizat că acest lucru s-a întâmplat în anul 1888, de către microbiologul olandez Beijerinck. Bacteria descoperită a denumit-o Bacillus radicicola, iar astăzi este încadrată în genul Rhizobium. „Toate aceste lucruri pe care dorim să le prezentăm ar trebui să fie în ajutorul fermierilor. Noi suntem simpli slujitori ai acestor companii şi aducem pe piaţa din România soluţii în aşa fel încât fermierul din România să performeze şi consider că, în ultimii ani, agricultorii au performat dacă ne uităm la randamentele pe hectar sau la rezultatele obţinute numai în ultima decadă. Trebuie să ne lăudăm cu fermierii din România, iar noi, alături de firma Pioneer, spunem: să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume.“

O bacterizare care asigură producţii de până la 6 t/ha

Manfred Goetzke, specialist tehnic BASF Europa, şi Silviu Roşca, key account manager BASF România, au prezentat inoculantul pe care compania îl lansează pe piaţa din Romania şi care este destinat tratării boabelor de soia. Înainte de a intra în informaţii detaliate privind produsul, specialiştii au subliniat faptul că singura bacterie care intră în simbioză cu plantele de soia este Bradyrhizobium japonicum. Aceasta se găseşte în sol în mod natural, însă cultivatorii nu pot cunoaşte, cu siguranţă, dacă este în terenul pe care îl lucrează şi mai ales dacă este într-o cantitate suficientă astfel încât să poată asigura culturii de soia azotul de care are nevoie. După 2-4 săptămâni de la intrarea bacteriei în plantă se dezvoltă primele nodozităţi vizibile pe rădăcinile de soia - semn că a început simbioza dintre microorganism şi planta de soia.

Cercetătorii de la compania germană au reuşit să izoleze şi să selecteze o populaţie foarte eficientă de bacterii. Pentru a putea fi comercializată a trebuit s-o pună pe un substrat pentru a supravieţui, iar în mod tradiţional acesta este turba. După mulţi ani de cercetare au reuşit să realizeze un substrat lichid în care bacteria poate să supravieţuiască. „Există o corelaţie strânsă între numărul de bacterii de pe sămânţă şi producţia finală. Acesta trebuie să fie de peste 100.000 de bacterii pe sămânţă pentru a se asigura obţinerea unor producţii maxime. Cu ajutorul inoculantului HiCoat Super Soy se asigură această concentraţie de bacterii. Produsul a fost creat pentru a uşura munca fermierilor, pentru a fi aplicat cu mai mult timp înainte de semănat. Garantăm o durată de viaţă de până la 90 de zile a minimum 100 de mii de bacterii viabile pe fiecare sămânţă, de la data efectuării inocularii şi până la data semănatului. Dacă este nevoie, se poate face un tratament al seminţei cu un fungicid, însă bacteria va supravieţui o perioadă mai scurtă de timp. Ca şi la un inoculant standard, trebuie să aveţi grijă să ţineţi seminţele departe de căldură sau de razele directe ale soarelui.“ BASF a prezentat rezultate ale unor teste efectuate în 2012 şi 2013 în mari ţări cultivatoare de soia, precum Federaţia Rusa şi Ucraina, iar acestea sunt grăitoare. Variantele-martor au fost cu seminţe neinoculate sau inoculate cu un produs local. Şi în România echipa BASF a efectuat teste cu scopul omologării produsului pe piaţa autohtonă, pe o perioadă de doi ani, iar locaţiile au fost pe raza judeţelor Gorj, Argeş şi Brăila.

Diferenţa de producţie în procente între martorul neinoculat faţă de cel inoculat cu HiCoat Super Soy au fost de la 116% până la 183%. Potrivit dlui Goetzke, ultimele rezultate obţinute în SUA la cultura de soia arată faptul că bacteria Bradyrhizobium japonicum poate fixa în sol o cantitate de peste 250 kg azot/ha. Bacteria începe, prin simbioză, să ofere azot plantei după 3-4 săptămâni de la răsărire deoarece atunci încep să se formeze nodozităţile. Dacă planta are nevoie de mai mult azot, îi va da bacteriei mai multe glucide, zaharuri şi aceasta le va consuma şi va furniza în schimb macroelementul necesar soiei.

„Ce se întâmplă când se aplică azot la semănat sau există o cantitate mare de azot rezidual în sol? Problema este că întotdeauna planta va alege calea cea mai simplă şi va prefera să consume azotul fie din îngrăşământul chimic, dacă îl aplicaţi, sau din sol. Planta va intra în simbioză cu bacteria doar după ce nu mai este azot în sol. Odată ce nu mai este azot în sol pentru a fi preluat de către plante, durează 2-3 săptămâni pentru ca simbioza să aibă loc.“ Ce producţii maxime putem obţine când inoculăm seminţele? Pentru a produce 100 kg boabe de soia este nevoie de 6,3 kg azot, din care 4,4 kg se duc în seminţe, iar 1,9 kg în tulpină.  „Pentru a produce 4 tone este nevoie de 250 kg de azot disponibil per hectar, din care 80 kg sunt asigurate de azotul rezidual din sol, provenit din resturile vegetale, însă cele mai aprovizionate soluri nu pot asigura o cantitate mai mare de 100 kg per hectar. Producţia care poate fi obţinută, luând în calcul azotul rezidual din sol şi cel asigurat de bacterie, nu poate depăşi 6 tone/ha. Fermierii care se gândesc la producţii de peste  6 t/ha, trebuie sa se gândească la o fertilizare cu azot după înflorire.“

Silviu Roşca, reprezentant BASF România, a susţinut: „Recomandăm aplicarea ca starter a 20-30 kg s.a. de azot doar acolo unde sunt soluri nisipoase. În alte cazuri nu recomandăm aplicarea de azot starter pentru că întârzie formarea nodozităţilor. Pe întreaga perioadă de vegetaţie, pentru obţinerea a 6 t/ha, este nevoie de aproximativ 300 kg s.a. azot, din care 250 kg sunt asigurate de bacterizare, din simbioza dintre bacterie şi plantele de soia, iar între 58 şi 80 kg s.a. sau maximum 100 kg s.a. azot, în funcţie de sol, este reziduul de azot de la planta premergătoare. Dacă fermierii doresc o producţie mai mare trebuie să fertilizeze cu azot, dar în urma verificării nodozităţilor. În perioada de început de înflorire se verifică nodozităţile, se secţionează şi se vede dacă sunt active, se numără şi dacă sunt în număr mic, se aplică azot. Dacă sunt active, nu se aplică îngrăşământ la înflorire, se face doar o corecţie cu azot.“

Despre genetica Pioneer la cultura de soia a vorbit dl Valentin Mihai, product manager Pioneer România, care a trecut în revistă caracteristicile soiurilor P21T45, PR92M35, PR91M10 şi PR92B63, iar Liviu Chira, specialist tehnic în cadrul companiei BASF, a vorbit despre combaterea eficientă a buruienilor din cultura de soia, program ce cuprinde utilizarea erbicidelor Frontier Forte, Corum şi Stratos Ultra. Pioneer a efectuat teste privind eficacitatea inoculantului HiCoat Super Soy: „Diferenţele medii ale producţiilor de soia obţinute în testele efectuate de Pioneer România s-au situat între 300 şi 400 kg/ha în cazul inoculării seminţelor cu Nitragin versus HiCoat Super Soy şi până la 1 tonă/ha în varianta fără inoculant. În cazul inocularii clasice, tratamentul este mai greu de efectuat ca la carte, bacteria nu ajunge pe sămânţă şi nu se produc infecţii viabile care să ofere azot. Bacterizările care se realizează lângă rădăcina principală sunt cele mai valoroase deoarece oferă cantitatea cea mai mare de azot. Cele care se realizează pe rădăcinile secundare, cât mai departe de pivot, nu oferă azot plantei. Nodozităţile trebuie să fie mari, iar în secţiune să fie roşii. În caz contrar nu lucrează eficient şi nu asigură o fixare bună a azotului în sol“, a afirmat reprezentantul companiei americane.

Ana IONIŢĂ