Inovaţiile genetice - răspunsul pentru multe probleme ale agriculturii

​Pedro Gallardo Barrena, vicepreşedinte al COPA-COGECA - cea mai mare organizaţie a fermierilor din Uniunea Europeană -, a fost prezent în România, la invitaţia înaintată de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR). Domnia sa a vizitat câteva ferme autohtone, atât mari, cât şi mici, ce activează în sectorul vegetal şi legumicol, dar a susţinut şi o prezentare în cadrul evenimentului organizat la USAMV Bucureşti pe tema accesului la biotehnologiile agricole.

---

În discursul său, a vorbit despre rolul noilor tehnici de ameliorare a plantelor în adaptarea sistemelor alimentare la schimbările climatice şi demografice. Mediul în care fermierii îşi desfăşoară activitatea este din ce în ce mai vitreg. Frecvenţa fenomenelor extreme, precum seceta, temperaturile ridicate ş.a.m.d., a crescut, iar cultivarea de plante transgenice poate fi un instrument util pentru agricultori în lupta acestora împotriva încălzirii globale. Totodată, populaţia în continuă creştere pune presiune pe capacitatea de producţie agroalimentară. „Cadrul în care fermierii lucrează este destul de limitat. Suprafaţa arabilă va fi tot mai redusă cu toate că sunt anumite organizaţii care pretind că folosim tot mai mult teren - ceea ce nu este adevărat. Creşterea demografică se va înregistra şi după anul 2050, cu toate că ritmul va cunoaşte o scădere, însă în anul 2100 populaţia globului va număra 11 miliarde de locuitori. Europa nu trebuie să producă numai pentru ea, ci trebuie să fie solidară şi să contribuie la hrănirea întregii planete. Africa are astăzi o populaţie de 1,2 miliarde şi va ajunge la 4,4 miliarde, ceea ce înseamnă că va reprezenta 40% din populaţia mondială.“ Potrivit vicepreşedintelui organizaţiei europene, Uniunea Europeană trebuie să fie competitivă din punct de vedere al producţiei agroalimentare, iar fermierii să aibă acces la inovaţii în materie de genetică. „În Europa şi America de Nord, 70% din creşterea productivităţii s-a realizat pe seama materialului genetic mai bun, restul de 30% provenind din utilizarea mai eficientă a inputurilor. Trebuie să ţinem seama de ultimele tehnici de ameliorare a plantelor, precum mutageneza. Să nu uităm că acest tip de mutaţii apar şi în natură în mod spontan, însă trebuie să accelerăm aceste mutaţii pentru a face faţă schimbărilor climatice şi celorlalte provocări. Inovaţiile genetice sunt răspunsul la multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi. Trebuie să colaborăm cu oamenii de ştiinţă şi să avem încredere în ce spun aceştia. Un cercetător spaniol mi-a spus că există mai multă tehnologie într-o tomată decât într-un iPhone. Oamenii nu cunosc acest lucru, mulţi îşi imaginează că hrana vine de pe un raft din supermarket şi nu cunosc eforturile depuse de cercetători, industrie şi producători pentru obţinerea alimentelor. Un alt aspect important este acela că UE concurează cu ţări precum SUA, Argentina, Canada etc., în care noile tehnici de ameliorare a plantelor sunt puse în aplicare şi, dacă nu le va adopta, va pierde din competitivitate. O altă preocupare este faptul că dacă nu adoptăm noile tehnici de ameliorare multe dintre companii şi oameni de ştiinţă se vor muta în alte zone din lume şi vor contribui la creşterea randamentelor altor ţări. Consider că trebuie să facem tot posibilul pentru a reţine inteligenţa în Europa.“

Fermierii cer să fie în centrul dezbaterilor
„Europa trebuie să se conecteze cu agricultorii. Nu putem accepta un viitor Pact Verde European sau o Politică Agricolă Comună fără implicarea fermierilor în dezbateri. Trebuie să se ţină seama de părerea noastră. Se doreşte o agricultură europeană sustenabilă, însă sustenabilitatea trebuie să fie în primul rând economică şi apoi socială şi ecologică, deoarece fără caracterul economic celelalte nu pot fi îndeplinite. Politicienii şi europarlamentarii nu trebuie să uite de economia viabilă, pentru că agricultorii trebuie să poată trăi de pe urma activităţii fermelor lor. De asemenea, suntem în favoarea oricărui model de agricultură. Pledăm pentru cea convenţională, ecologică sau biotehnologică atât timp cât ţinem seama de piaţă, de nevoile consumatorilor şi de bugetul acestora. Important este să producem suficient pentru a răspunde acestor cereri. Trebuie să ne sprijinim pe sfatul oamenilor de ştiinţă. Fermierii trebuie să aibă acces la cercetare, inovaţii şi progres tehnic. Pentru a realiza noi investiţii, fermierii au nevoie şi de siguranţă legislativă, şi de o piaţă unică europeană care să funcţioneze bine. Fermierii nu îşi pot permite să piardă timp pentru că nu pot apela la tehnologii de vârf, precum noile tehnici de ameliorare. Este nevoie urgentă de o nouă interpretare a derogării referitoare la mutageneză din anexa 1B a Directivei 2001/18/EC.“
 
Ana Ioniță