Înroşirea frunzelor de porumb

15/5/2020

MIHAI VALENTIN, Category Marketing Manager Corn & Soybean Corteva Agriscience RO & MD

De ce se colorează porumbul în roşu?

Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiaţiei roşiatice sau nu? Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobişnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influenţa diferiţilor factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea să capete acea tentă roşiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) şi, ca prin minune, în faza de 6 frunze, această coloraţie să dispară. Există o serie de factori care provoacă această coloraţie, dar să nu uităm că scopul final al activităţii agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică şi a nuanţelor date de unghiurile de incidenţă ale luminii, ci este cel al obţinerii de producţii rentabile economic şi stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influenţă asupra productivităţii hibridului, corelată cu înroşirea frunzelor. Hibrizii care genetic deţin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roşu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înroşirea frunzelor de porumb? Porumbul violaceu nu este o „invenţie“ modernă. Această coloraţie roşiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri şi se manifestă „cu succes“ pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru şi Mexic. Practic, această coloraţie violacee este dată de o serie de gene, mai exact opt la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care deţin acelaşi număr de gene. De exemplu, arţarul roşu are frunze cu tentă roşiatică în primăvară, cum de altfel există arţari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roşie care face fotosinteză şi dă randamente foarte bune, chiar dacă este roşie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase şi colorate în roşu. Diferenţa dintre varianta colorată în roşu şi cea verde este aceea că varza, arţarul, florile ornamentale roşii deţin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinţi, ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiţii normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb deţin cinci din cele opt gene responsabile pentru coloraţia violet. Celelalte trei gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi. Atunci când acesti hibrizi sunt expuşi la temperaturi scăzute, genele declanşează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Acelaşi fenomen se poate observa şi atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depăşesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi şi noapte. Această coloraţie se manifestă doar în fenofaza de până în şase frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea „perioadă de sevraj“, când planta se hrăneşte preponderent prin sistemul radicular embrionar şi investeşte masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol şi resturi vegetale, cu siguranţă, hibrizii ce deţin toate cele opt gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariţia coloraţiei violacee pe frunze. Pigmentaţia violacee poate apărea şi la plantele mature (peste şase frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alţi factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) şi alt segment de gene sunt răspunzătoare. Toate testele demonstrează că nu este o influenţă de niciun fel asupra plantei de porumb sau a randamentului final. Nu există nicio corelaţie între culoarea violacee şi metabolismul plantei, creştere, producţia de clorofilă sau producţia de boabe. Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialistilor Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă coloraţia violacee, cât şi cei care rămân verzi, atunci când au fost expuşi la frig au avut acelaşi conţinut în clorofilă, fără nicio diferenţă. Pigmenţii antocianici sunt secretaţi în partea periferică a frunzei, nu la interior unde se găseşte clorofilă.

În portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacraţi, extrem de productivi şi care au caractere agronomice deosebite, dar care deţin cele opt gene, manifestând în condiţii de stres termic coloraţia violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil şi bine adaptat hibrid la condiţiile din România, care deţine caractere agronomice aproape de perfecţiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranţă excepţională la secetă şi arşiţă, toleranţă deosebită la Fuzarium şi Gibberela) şi P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de coloraţie violacee. De obicei, această coloraţie violacee dispare după faza de şase frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelaţie cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitaţi că temperaturile scăzute, nu coloraţia violacee, provoacă această creştere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeţi un hibrid să consultaţi un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales.

De exemplu, P9241, deşi se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetaţie, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, vă recomandăm şi P9074 - FAO 300,
P8834 - FAO 310, P9610 - FAO 330, P9415 - FAO 340, P9757 - FAO 370, PR37N01 - FAO370 sau P0412 - FAO480.

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carenţa în fosfor (P)

După cum bine ştiţi, carenţa în fosfor se poate manifesta prin această coloraţie violacee a frunzelor. Bineînţeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informaţii asupra conţinutului de fosfor disponibil (din soluţia solului), însă mare atenţie, pentru că cea mai mare parte a fosforului din sol este sub formă „blocată“, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de coloraţie determinată genetic sau este deficient de fosfor?

Dacă coloraţia violacee este uniform răspândită pe întreaga solă cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
Dacă coloraţia apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carenţă în fosfor.
Carenţa în fosfor este, de asemenea, cauza probabilă şi dacă această coloraţie persistă peste stadiul de şase frunze.
Solurile reci, cu textură grea se încălzesc mai greu şi atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezintând o altă cauză a apariţiei coloraţiei violacee.
Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în minimum till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacţia de coloraţie violacee.
Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanţilor (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariţia coloraţiei violacee nu va influenţa productivitatea hibridului, în schimb condiţiile de mediu, tehnologia aplicată, greşelile tehnologice o vor face.

În momentul de faţă, Corteva Agriscience are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptaţi condiţiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

0 Comments

articole

Înroşirea frunzelor de porumb

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT