Însămânțarea culturilor direct în miriște – o provocare

​Constrângerile climatice și economice îi determină pe fermieri să adopte noi tehnologii de cultivare cum este, de pildă, semănatul direct în miriște. Ferma Oprina din comuna Măldăeni, județul Teleorman, a avut curajul să implementeze sistemul no-tillage începând cu acest an agricol la cultura de rapiță, pe o suprafață de 125 de hectare dintr-un total de 580 hectare, iar trecerea a fost gândită în avans pentru a avea toate șansele de reușită.

​Pentru a arăta modul în care se prezintă cultura de rapiță înființată direct în miriște versus cea semănată în arătură, ferma Oprina și-a deschis larg porțile pe data de 10 noiembrie a.c și a organizat un frumos eveniment în câmp, unde nu au lipsit discuțiile tehnice purtate între fermieri iar informațiile au fost împărtășite de Liviu Dincă, consultant agricol, care a fost alături de familia Oprina în acest demers.
 
În deschiderea evenimentului a luat cuvântul gazda, Roxana Petricioaia-Oprina, o tânără de 35 de ani ce face parte din cea de-a doua generație de fermieri: „Ferma a fost înființată în anul 2003 de către părinții mei, ingineri agronomi, și de atunci ferma s-a dezvoltat natural, organic, ajungând astăzi să exploatăm cca 1.200 ha, aflate doar pe raza comunei Măldăeni. Avem 8 operatori, cei mai mulți din ei chiar de la început și vreau sa le mulțumesc pe această cale pentru fidelitate. Am venit în fermă alături de părinți în urmă cu doi ani, când am hotărât împreună cu soțul să ne desfășurăm activitatea aici.
Colaborarea cu Liviu Dincă a început în 2016 și pot spune că are o contribuție importantă la ceea ce vă putem prezenta astăzi în fermă.”
 
Reducerea costurilor de înființare a culturilor
Presiunea privind costurile de producție i-a determinat să implementeze tehnologia no-tillage, iar dotarea tehnică prezentă deja în fermă le-a permis să o practice fără costuri adiționale – ferma dispunând, printre altele, de o semănătoare Väderstad Rapid cu lățime de lucru de 6 metri, cu care s-a realizat lucrarea de însămânțare. O investiție recentă a constat în achiziția unei mașini autopropulsate marca Amazone, modelul Pantera, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare la un nivel înalt de calitate, cu control asupra fiecărei duze de stropit.
„Pentru a practica acest sistem, noi am fost pregătiți în ce privește lucrările solului pe care le-am efectuat până acum, cât și din punct de vedere al utilajelor pe care le-am folosit.
Anul acesta am făcut trecerea către tehnologia no-tillage iar motivul principal este cel de ordin economic și dacă în vară producțiile vor fi cele scontate vom aplica această tehnologie pe o suprafață mai mare sau chiar în întreaga fermă”, a mai spus Roxana Petricioaia-Oprina.
Potrivit lui Liviu Dincă, conjunctura climatică a fost cea care a condus la implementarea semănatului direct în miriște în ferma teleormăneană. „Pregătirea pentru a trece de la sistemul convențional la cel no-tillage în ferma Oprina, în condițiile unui sol argilos, a început din anul agricol 2016 – 2017. Am avut grijă să curățăm terenul de buruieni, folosind erbicid neselectiv în miriște și să lucrăm solul în această direcție, pregătindu-l.
Spectrul de buruieni diferă în sistemul no-tillage. Buruienile perene sunt cele care exercită o mare presiune, pe când cele anuale nu apar deoarece semințele nu mai sunt aduse la suprafață și nu le mai sunt create condițiile optime pentru a răsări. Rezervă există în continuare în sol, doar că practicând acest sistem de cultivare nu le mai dăm ocazia să germineze.
Ne-am bazat pe un plan de tratamente foarte bine făcut pentru a nu repeta aplicarea acelorași substanțe active și a încerca să eliminăm bolile în timp. În sistemul no-tillage se folosesc doze reduse de produse de protecția plantelor, dar aplicarea lor se face într-un interval mai scurt. Se folosesc fungicide de contact pentru a se evita apariția formelor de rezistență a agenților patogeni.
În această tehnologie o atenție deosebită trebuie acordată culturii premergătoare, astfel încât resturile vegetale pe care le lăsăm la suprafața solului să fie libere de boli. Dacă la cultura premergătoare s-au folosit fungicide din grupa SDHI, se evită folosirea acestora la cultura de rapiță pentru că există pericolul creșterii rezistenței bolilor și eficiența produselor fitosanitare scade.
Nu în ultimul rând, tratamentul la sămânță trebuie efectuat în mod profesionist și cu produse de protecție de calitate. Totodată, nu recomandăm utilizarea produselor generice”, a precizat consultantul agricol Liviu Dincă. 

Cultura de rapiță din fermă a fost înființată pe data de 28 august, cu o normă de 60 b.g/mp. La aceasta dată densitatea este de 30 – 35 pl/mp iar stadiul de dezvoltare destul de avansat, plantele fiind bine dezvoltate, cu un sistem radicular activ și un foliaj curat. Până la acel moment nu se aplicase niciun insecticid, ci doar un tratament cu un erbicid pe bază de imazamox, deoarece hibridul utilizat este de tip Clearfield; în cultură nu s-au folosit nici fungicide sau fertilizanți.
„În sistemul no-tillage nu se aplică îngrășăminte chimice solide. Nu se aplică fosfor. Dacă apar carențe de fosfor în acest sistem înseamnă că undeva s-a greșit și în acest caz trebuie să lucrezi solul mai în profunzime. Tendința noastră pe viitor este să aplicăm îngrășăminte chimice lichide – UAN”, a susținut Liviu Dincă.
 
Pe măsură ce tehnologia no-tillage va câștiga tot mai mult teren, provocările cu care fermierii se vor confrunta vor fi altele. De pildă, la cultura de rapiță înființată în sistem no-tillage, boala care va ridica serioase probleme va fi Albugo candida, cunoscută sub denumirea de rugina albă sau albumeala cruciferelor. „Este o boală periculoasă, greu de combătut și pe care nu o întâlnim în sistemul convențional de cultivare.”
În încheiere, consultantul agricol i-a sfătuit pe fermieri să încerce să implementeze tehnologia no-tillage la început pe suprafețe mai mici și să-i pregătească pe operatorii din fermă pentru acest sistem de cultivare, care implică mult mai puține lucrări dar o atenție deosebită. „În sola alăturată, pentru a înființa cultura de rapiță în sistem convențional am efectuat lucrarea de arat, două treceri cu discul și un tăvălugit. Așadar, costurile de înființare au fost mai mari decât la cultura semănată direct în miriște”, a spus gazda.
 
Seceta pedologică împinge fermierii să caute noi soluții pentru a cultiva pământul. Practicarea sistemelor de lucrări ale solului minimum-tillage respectiv no-tillage devine o preocupare pentru agricultori, scopul fiind acela de a înmagazina apa deoarece în ultimii ani tendința vremii a fost de încălzire și reducere a cantității de precipitații. „Dacă o să avem strat de zăpadă de 1 m este posibil să ne întoarcem la sistemul convențional de cultivare, însă îmi este greu să cred că cei care practică acum no-tillage, având costuri mici cu înființarea culturilor, vor renunța atât de ușor la această tehnologie.
Răsărirea grâului în primăvara anului 2019 ne-a pus pe gânduri cu toate că a fost producție bună pentru că mai era rezervă de apă în sol, dar de atunci s-a instalat seceta pedologică și acum aceasta s-a accentuat”, a susținut consultantul agricol Liviu Dincă.
Fermierii prezenți la demonstrație au apreciat stadiul culturii de rapiță înființată în sistemul conservativ versus convențional și au fost deschiși la schimbul  de informații. 

​Ana Ioniță