Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura - 39 de ani de activitate

La iniţiativa profesorului Veceslav Harnai, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România în perioada 1957-1982, precum şi al APIMONDIA, s-a înfiinţat Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Apicultură (ICPA) - eveniment considerat ca fiind cel mai important în cercetarea apicolă românească. Institutul a reuşit să reunească Staţiunea Centrală pentru Apicultură şi Sericultură cu Centrul de studii, proiectare şi învăţământ apicol ce aparţinea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

---

Din anul 1997, ICPA devine unitate de cercetare-dezvoltare de drept privat, aparţinând Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Despre istoria institutului, structura, rezultatele obţinute şi obiectivele acestuia am vorbit cu directorul general, dr. bioch. Cristina Mateescu.

„Cred că este singurul institut de cercetare de drept privat care aparţine unei asociaţii şi care are o istorie atât de lungă, deoarece a fost înfiinţat în anul 1974. Are o paletă foarte largă de activităţi, iar munca de cercetare este structurată pe subdomenii asemenea comisiilor ştiinţifice permanente ale Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură - APIMONDIA, respectiv:
Genetica şi ameliorarea albinelor; Tehnologia de creştere a albinelor; Chimia şi tehnologia produselor apicole; Apiterapie; Resurse melifere şi polenizare; Patologie apicolă. Fiecare colectiv de cercetare a fost conceput cu o staţie-pilot care să valorifice în practică rezultatele cercetării. Astfel, în departamentul de genetică şi ameliorare am dezvoltat sistemul de creştere a mătcilor de elită, de mare valoare biologică şi productivă. Doresc să subliniez că institutul deţine şi certificatul de autorizare numărul 1 în România pentru albina românească. Am dezvoltat un sistem care priveşte toate ecotipurile albinei româneşti, cum ar fi ecotipul din câmpia sudică dunăreană, zona colinară subcarpatică, podişul Moldovei etc.”, a afirmat dna Mateescu. În privinţa sănătăţii albinelor, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură este unicul producător de medicamente şi biostimulatori de uz apicol.

„Dacă iniţial am avut o staţie-pilot, acum am ajuns să avem o secţie de producţie acreditată GMP, unde producem medicamente pentru albine, pentru combaterea varoozei şi nosemozei, şi suplimente alimentare pentru albine, denumite biostimulatori apicoli”, a spus directorul institutului. Un alt aspect demn de remarcat este acela că institutul a fost primul care a pus bazele ştiinţifice ale apiterapiei atât în România, cât şi în lume.

„Am dezvoltat nenumărate formule de produse, de suplimente alimentare pe bază de miere şi celelelte produse ale stupului şi, nu în ultimul rând, aş putea spune, cu toată mândria, că Agenţia Naţională a Medicamentului a aprobat propolisul ca bază în medicamentele pentru uz uman, iar noi avem autorizaţie de punere pe piaţă pentru două medicamente pe bază de propolis”, a precizat dna Mateescu.

Mierea autohtonă înnobilează celelalte sortimente
Institutul dispune de o reţea experimentală şi de producţie a materialului biologic, reţea organizată ca puncte de lucru care sunt amplasate în diferite zone, astfel încât să cuprindă diversele ecotipuri de albine din România. Pe lângă activitatea de creştere a mătcilor, institutul obţine miere şi alte produse apicole, pe care le valorifică.

„Mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe. În anul 2009, la Congresul Internaţional de Apicultură de la Montpellier (Franţa), mierea românească a primit cinci medalii, iar cea de salcâm a obţinut medalia de aur.

Anul trecut, la Congresul APIMONDIA de la Buenos Aires, mierea de salcâm românească a fost singura miere monofloră premiată. Aş dori să începem să consumăm mai multă miere pentru că o mare parte pleacă la export şi de regulă este folosită pentru a înnobila mierea obţinută în alte părţi ale globului. Printr-o campanie de mediatizare, consumul de miere ar putea creşte şi am putea obţine multe beneficii, deoarece nu trebuie să uităm că mierea este singurul dulce natural. Pe viitor ar trebui să ne gândim şi la brenduirea mierii româneşti. Pentru a face acest lucru, va trebui să existe o unitate de gândire a apicultorilor”, a afirmat dna Cristina Mateescu, director general al SC Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură SA.

Ana MUSTĂŢEA