Insula Mare a Brailei – un model in ceea ce priveste agricultura durabila

5 minute de citit

Insula Mare a Brailei - un model in ceea ce priveste agricultura durabilaLucian BUZDUGAN, președintele CA Agricost SRL

Lucian BUZDUGAN, președintele Consiliului de Administrație al societății Agricost SRL Insula Mare a Brăilei

În intervalul 31 martie-2 aprilie a.c, la Bruxelles, compania Syngenta Agro SRL împreună cu ELO (Organizația Proprietarilor de Pamânt) au organizat Forumul pentru Agricultură (FFA). După ediția din acest an, am discutat cu dl Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație al societății Agricost SRL Insula Mare a Brăilei, care a participat la eveniment împreună cu dl Tărâță Culiță jr., la invitația board-ului companiei Syngenta Agro SRL.


Tema forumului a fost „Intensificarea durabilă a agriculturii”, în vederea rezolvării problemelor globale de alimentație ale populației globului și în mod special a celei de pe continentul african. Un slogan des folosit la acest forum a fost „Să producem mai mult, cu inputuri mai puține”.

Ce înseamnă agricultură durabilă?

Înseamnă practicarea unei agriculturi responsabile atât față de cerințele de hrană ale populației, cât și față de mediul înconjurător. Trebuie să trăim într-un mediu sănătos, în care biodiversitatea să fie respectată, astfel încât să garantăm generațiilor ce vor urma măcar aceleași condiții de viață, dacă nu chiar mai bune.

Ce ar trebui să facem în acest sens?

În primul rând, să avem grijă de sol, în sensul de a-i păstra și chiar îmbunătăți fertilitatea naturală, astfel încât solul să fie capabil să producă la maximum prin resurse proprii. Pentru aceasta ar trebui să aibă un nivel bun de aprovizionare cu elemente fertilizante, respectiv să aibă materie organică cât mai multă și un conținut în NPK cel puțin la un nivel mediu, dacă nu chiar mai ridicat. De asemenea, pentru ca solul să aibă fertilitate, trebuie să aibă și o viață bioactivă cât mai ridicată, în sensul ca microorganismele care trăiesc în sol să fie active o perioadă cât mai lungă de timp pe parcursul unui an.

Apa din sol este al doilea element important, pentru că doar în prezența ei au loc o multitudine de procese biochimice legate de preluarea elementelor fertilizante sub formă anorganică de către plante. Toate procesele importante chimice și biochimice se produc numai în soluția solului – soluție ce nu poate fi realizată decât pe bază de apă din sol. Prin urmare, pentru o agricultură durabilă trebuie să ne îngrijim să avem permanent apă în sol, militând pentru conservarea acesteia în sol, și să nu o pierdem în mod nejustificat prin lucrări de tipul aratului sau al discuitului. Acest lucru se poate realiza practicând lucrări minime ale solului, prin eliminarea lucrărilor cu plugul sau cu discul.

Durabil mai înseamnă să folosești o genetică de ultimă generație, în care biotehnologia trebuie să-și spună din ce în ce mai mult cuvântul, prin realizarea de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, la boli și dăunători. De asemenea, să realizăm soiuri și hibrizi cu o durată mai scurtă de vegetație, care într-un timp mai scurt pot acumula aceleași volume de materie organică, cu un consum redus de apă. Sintagma „smart agriculture”, în traducere „agricultură inteligentă”, în care „precizia” ocupă un loc din ce în ce mai important în desfășurarea activităților agricole, caracterizează foarte bine modul în care acest sector tinde să evolueze. Este deci foarte important să dăm plantelor, potrivit conceptului 4R, cât trebuie, când trebuie, unde trebuie și cum trebuie.

Uniunea Europeană a lansat noile condiții de bune practici agricole, iar în cadrul acestui forum s-a cerut ca aceste practici să fie extinse în toată lumea. Nu poți avea grijă, de exemplu, de păsări într-o anumită parte a lumii, iar în cealaltă să le distrugi. Nu poți aplica insecticide neselective care ucid toate insectele, inclusiv pe cele valoroase, precum cele care fac polenizare. Ele trebuie protejate, creându-le arii protejate de-a lungul tuturor solelor și parcelelor, pentru a se putea refugia acolo. Sub acest aspect, putem spune că Insula Mare a Brăilei este un model în ce privește agricultura durabilă. IMB are astăzi un sol cu un nivel de fertilitate mai bun decât cu 13 ani în urmă, pentru că s-au utilizat doze de îngrășăminte chimice moderate, dar suficient de mari încât să compenseze elemente minerale exportate o dată cu producția de semințe, plus o parte care să asigure și o creștere a rezervei din sol, în special cea de fosfor mobil, care în ultimii 13 ani a fost cu 30% mai mare.

Practicăm lucrări minime ale solului pentru conservarea apei din sol. Dezvoltăm sistemul de irigații pentru a completa deficitul de apă din sol. Favorizăm activitatea microbiană din sol, cultivând specii de leguminoase precum soia și lucerna, care datorită bacteriilor fixatoare de azot, care utilizează azotul din aerul de la nivelul rădăcinilor, lasă apoi în sol însemnate cantități de azot biologic nepoluant. Încorporăm toate resturile vegetale, pentru a restitui solului o parte din mineralele pe care le-am luat prin creșterea și dezvoltarea plantelor.

Aplicăm îngrășăminte chimice cu precizie, la nivel de sămânță, rădăcină și frunză. Folosim acele soiuri și hibrizi specifici arealului IMB printr-o atentă testare și le cultivăm doar pe cele care ne asigură producții mari și sigure. Din punctul de vedere al protecției mediului în IMB, 10% din suprafață nu se cultivă. Această suprafață, datorită condițiilor specifice, devine zona de refugiu pentru toată entomoflora din acest areal de cultură. Primim anual în IMB între 40 și 50.000 de familii de albine ca polenizatori. Poposesc în incinta îndiguită timp de 1-3 luni în fiecare an milioane de păsări migratoare, pentru a-și reface forțele în vederea continuării zborului, care consumă însemnate cantități de grâu, orz și rapiță. Există o abundență de pești, raci și scoici în cei 1.400 km de canale de desecare. Avem câteva fonduri de vânătoare bine organizate și bine populate cu vânat. Ne propunem ca în următorii ani, pentru a desăvârși programul lansat la Bruxelles, să plantăm între 1.000 și 1.500 de hectare de perdele de protecție și să dăm destinație forestieră unei suprafețe de 3.000 de hectare de teren care nu este favorabilă producției agricole.”

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Adaugă AGRIMEDIA ca sursă preferată pe Google

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Octombrie 2026

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani