Întâlnire cu jurnaliştii organizată de APPR

La începutul acestui an, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) va organiza cea de-a cincea ediţie a congresului „De la fermieri pentru fermieri” pe data de 6 februarie, după evenimentul de alegere a noului preşedinte al asociaţiei. Arnaud Perrein, actualul preşedinte al organizaţiei ocupă această funcţie de mai mulţi ani şi consideră că a venit timpul să se retragă - informaţia a fost dezvăluită la o întâlnire cu reprezentanţii presei de specialitate la jumătatea lunii decembrie 2019.

Un echilibru al dimensiunii fermelor

În cadrul evenimentului, Perrein a precizat faptul că scopul asociaţiei este acela de a schimba în bine agricultura românească şi că din cauza atâtor provocări cărora producătorii autohtoni trebuie să le facă faţă este nevoie de implicare atât la nivel naţional, cât şi european, pe lângă organismele responsabile din domeniu, precum DG Agri, iar pentru aceasta este nevoie de oameni competenţi. Preşedintele APPR a susţinut că în România avem o agricultură bipolară, cu ferme foarte mari, competitive, dar şi o agricultură de subzistenţă: „Trebuie să găsim un echilibru între acestea, mai ales acum când se discută despre plafonarea subvenţiilor, despre interzicerea folosirii neonicotinoidelor şi consider că este foarte mult de lucru, dar cu înţelepciune şi răbdare o să găsim soluţii la toate problemele. Îmi doresc o Românie mai corectă şi mai echilibrată şi, la fel ca mulţi români, doresc să le ofer copiilor mei, care au plecat în străinătate, condiţii mai bune ca să vină înapoi în ţară.“ Referitor la viitoarele alegeri, Alina Creţu, director executiv al APPR, a precizat că organizaţia este extrem de dinamică, dar mai ales democratică, şi speră să existe cât mai mulţi candidaţi la postul de preşedinte. Totodată, a vorbit şi despre necesitatea obţinerii autorizaţiei pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, în sprijinul acestui demers existând argumente atât tehnice, cât şi legale. În completare, Adrian Mocanu, vicepreşedintele asociaţiei, a afirmat că reprezentanţii MADR se contrazic în declaraţii privind acceptarea sau interzicerea neonicotinoidelor. În opinia sa, insecticidele din această clasă nu sunt, aşa cum se consideră, atât de nocive pentru entomofauna utilă. Fermierul prahovean a declarat că în cazul în care utilizarea acestor substanţe va fi interzisă va fi nevoit să aplice tratamente fitosanitare terestre, situaţie mult mai dăunătoare pentru albine. Mocanu a afirmat că are o bună relaţie cu apicultorii şi că niciunul nu s-a plâns că tratamentele pe care le face ar dăuna populaţiilor de albine. În intervenţia sa a făcut referire şi la subvenţiile acordate pentru cultura mare, precizând faptul că Guvernul ar trebui să analizeze mai bine acordarea acestora, în sensul sprijinirii performanţei. O altă chestiune pe care a abordat-o a fost cea a dificultăţii valorificării producţiei primare. „Cred că în viitorul apropiat vor veni zile când nu vom mai avea ce face cu producţia cerealieră pentru că nu mai avem zootehnie, exporturile au probleme de logistică. S-ar putea să ne trezim într-un an că nu vine nimeni sa întrebe de porumbul şi de grâul pe care îl producem. Cum, de fapt, mi s-a întâmplat anul acesta la floarea-soarelui. Dacă eram mai necunoscut, rămâneam cu ea pe stoc, ca să nu mai spun că am vândut-o la un preţ derizoriu.“

Creşterea producţiei medii per hectar - un motiv de mândrie

Nicolae Sitaru, membru fondator al APPR, a susţinut faptul ca rolul principal al organizaţiilor profesionale este acela de a fi parteneri de dialog cu autorităţile responsabile pentru luarea deciziilor în domeniul agricol. „Trebuie să facem din agricultura României una performantă, care să suporte în primul rând competiţia europeană.“ Fermierul ialomiţean s-a referit la propunerea europeană de a plafona subvenţiile pe care o consideră o decizie grea, în special pentru fermierii mari. „Sunt acum diferite discuţii despre plafonare şi probabil în câteva luni se vor încheia cu o decizie care, sperăm noi, va fi una bună pentru toţi. Dacă interesul public este să se plafoneze subvenţiile atunci, noi ne vom asuma această decizie, însă trebuie avut grijă să nu se distrugă ce s-a făcut bun în România.“ A amintit apoi despre faptul că în 12 ani au dispărut cele 4 milioane de hectare de pârloage, ceea ce înseamnă că Politica Agricolă Comună a avut efect în sensul dorit, de dezvoltare a acestui sector. În opinia sa, agricultura autohtonă a făcut paşi importanţi spre dezvoltare, doar că încă mai sunt multe lucruri de făcut deoarece mai există o rezerva uriaşă de creştere: producţia de porumb ne-a plasat pe primul loc în Europa însă vom putea fi cu adevărat mândri şi pe un loc fruntaş atunci când randamentul la hectar va fi mai mare. „Dacă România ar ajunge să producă peste 50 milioane de tone, am avea motive sa fim mândri, chiar dacă o parte din ele vor fi exportate. Sigur că ne dorim cu toţii să aducem valoare adăugată, să dezvoltăm agricultura şi pe orizontală, dar este un proces care durează şi trebuie găsite pârghii cu ajutorul cărora aceste lucruri să devină realitate.“ În final, Sitaru a concluzionat că specializarea fermierilor este soluţia pentru o agricultură competitivă „pentru că dacă le facem pe toate şi le facem prost s-ar putea ca lucrurile bune de până acum să se transforme în lucruri mai puţin bune“.

La întâlnirea cu presa agricolă a luat cuvântul şi Liviu Bălănici, vicepreşedintele ACCPT Iaşi, care a vorbit despre reticenţa băncilor comerciale în ce priveşte acordarea de credite pe termen lung, împiedicând astfel realizarea unor investiţii mari. „Nu dispunem de capital pe termen lung, tot ce reuşim să atragem de la bănci este pe termen scurt. În acest mod, este imposibil să faci investiţii de 5 sau 10 milioane de euro, ca să ai un produs cu amortizare mare şi să fii competitiv pe piaţă.“

La eveniment au fost prezenţi şi alţi membri ai APPR, printre care şi Costin Telehuz, preşedinte al ACCPT Ialomiţa. Întâlnirea a avut loc la Bucureşti, într-un cadru informal, iar după susţinerea prezentărilor, jurnaliştii au avut posibilitatea să poarte discuţii libere cu reprezentanţii asociaţiei pe seama sectorului agricol românesc.

Ana IONIŢĂ