Întâlnire tehnică și interactivă la Agromec Vișina

​Pe 9 iunie a.c, ferma Agromec Vișina S.A din județul Olt, administrată de Ștefan Stănescu, a fost gazda unui eveniment tehnic în cadrul căruia s-a discutat despre tehnologiile de cultivare aplicate în exploatația de peste 3.300 de hectare la culturile de grâu, rapiță și porumb. 

​Invitația a fost lansată pe grupul „Agricultura obișnuită” prezent în mediul online și manifestarea a reunit fermieri interesați de modul în care tehnologiile pot fi adaptate la condițiile climatice în schimbare, încălzirea globală dar și la constrângerile impuse de piață - creșterea prețurilor la inputurile folosite în agricultură și volatilitatea prețurilor la cereale.
„Marele inginer agronom Gheorghe Ionescu-Șișești a spus: <<Agricultura este știința culturilor rentabile>> iar noi asta urmărim”, a afirmat Liviu Dincă, fost reprezentant al mediului universitar și de cercetare românesc și actualmente consultant agricol independent.
„Lăsăm deoparte cuvintele deoarece vrem să „vorbească” câmpul în locul lor”, a spus Stănescu, administratorul fermei, de profesie economist.
Vizita în cadrul exploatației a început cu prezentarea parcului de mașini și utilaje agricole. S-a discutat despre importanța lucrărilor de prelucrare a solului, despre eficientizarea operațiilor agricole – în cazul de față despre recoltarea divizată la culturile de rapiță și grâu cu sistemul MacDon, viteza de efectuare a intervențiilor în câmp și, mai ales, despre momentul ales pentru realizarea acestora.

​„Totul în agricultură începe de la lucrările de bază ale solului. Schimbările climatice și încălzirea globală sunt o realitate și trebuie să ne adaptăm tehnologiile, fie că ne place sau nu, dar care ne sunt impuse de UE. Ne vom îndrepta spre lucrările minime ale solului, iar cel mai important element în tehnologia de trecere către lucrările conservative este introducerea culturii de porumb în asolament. Rolul acestei culturi este de a înmagazina siliciu în sol. Un alt aspect esențial pentru a trece la sistemul minim de lucrări este ca terenul să fie liber de buruieni”, a spus Dincă.
„Pentru culturile de primăvară sunt însă adeptul arăturii”, a mai completat inginerul agronom.
Referitor la echipamente, s-a pus accent pe utilitatea tocătoarelor și a utilajelor prășitoare în fermele agricole, susținându-se faptul că o prașilă face „cât o ploaie bună”. Prin prășit nu doar că se distrug buruienile, se afânează solul și crăpăturile care apar la suprafață sunt astupate și astfel se împiedică evaporarea apei din sol.
La cultura de porumb prașila are și alt rol important, acela de a acoperi cu pământ rădăcinile coronare, stimulându-le astfel dezvoltarea. Rădăcinile de porumb explorează 6 m3 de sol și reacționează foarte bine la fertilizarea generalizată.
În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre importanța tăvălugirii la cultura de grâu și rapiță. „Tăvălugitul s-a efectuat în primăvară și perioada de efectuare a lucrării a fost de 4 - 5 zile.”
Privitor la recoltarea divizată cu sistemul MacDon, gazdele au apreciat eficiența mașinii de cosit și faptul că acesta poate înlocui 3 – 4 combine din fermă, ceea ce va duce la creșterea randamentului.
Printre utilajele menționate de gazdă s-au numărat grapele cu discuri Rubin 9, Rubin 12 și cultivatorul Horsch Tiger. 

​Exploatația agricolă alocă an de an o suprafață însemnată culturii de rapiță (50 - 60% din total) și interesul fermierilor a fost unul crescut pentru a afla informații despre tehnologia aplicată și managementul buruienilor, dăunătorilor și bolilor.
„Nu mai folosim îngrășăminte complexe de când prețul acestora a început să crească. Administrăm o cantitate mică de azot în toamnă și apoi revenim în primăvară. Dacă cultura de rapiță nu răsare, nu fertilizăm. Vedeți acum în câmp plante de rapiță care sunt bine dezvoltate, nu suferă și promit recolte bune, iar nevoile culturii au fost îndeplinite prin agrotehnică, a spus Liviu Dincă, care a ținut să precizeze că a lucrat cu prof. univ. dr. ing. Dumitru Săndoiu de la care a învățat foarte multe, el fiindu-i și coordonator al tezei de doctorat intitulată: „Impactul tehnologiilor moderne aplicate la cultura porumbului asupra fertilității preluvosolului roșcat.”
Planurile fermei se referă, pe termen scurt, la înlocuirea îngrășămintelor chimice solide cu cele lichide, iar pe viitor la utilizarea azotului sub formă de gaz – practică deja utilizată în agricultura din Statele Unite ale Americii.
Agromec Vișina cultivă o suprafață semnificativă cu muștar – aceasta având și rolul de a curăța solul de nematozi – dăunători extrem de periculoși la cultura de rapiță deoarece favorizează atacul de Sclerotinia.
Alte subiecte abordate în cadrul evenimentului au fost calitatea semințelor folosite la înființarea culturilor și atenția acordată indicelui germinației totale, MMB-ului, provenienței semințelor etc.
Ferma agricolă folosește densități mari (la rapiță, grâu) deoarece se urmărește răsărirea semințelor viabile care pot da plante sănătoase, stimulându-se astfel selecția naturală.
„Adâncimea de semănat la grâu este de 10 ori diametrul bobului. Mergem pe densități și adâncimi de semănat mari și urmărim ca planta principală să facă spic mare.”

​Privitor la folosirea produselor fitosanitare, s-a vorbit despre atenția cu care acestea sunt alese pentru a obține eficacitatea urmărită, pentru a evita remanența lor în sol și apariția fenomenelor de rezistență la boli și dăunători.
„Zona în care ne aflăm este una favorabilă atacului de Tanymecus. Porumbul era deja într-o fază înaintată când a apărut dăunătorul. Interzicerea utilizării substanțelor neonicotinoide la nivelul UE se pune tocmai în ideea de a nu favoriza apariția formelor de rezistență ale rățișoarei. Ca o paranteză – în lanuri a apărut pălămida cu frunza lucioasă, iar aceasta este o formă mutantă a buruienii”, a precizat Dincă.
 
Cea mai mare curiozitate a participanților a fost de a vedea cultura de porumb înființată pe 23 februarie.
„Cu siguranță producția va fi dublă față de cea care ar fi fost obținută dacă porumbul ar fi fost semănat în epoca recomandată în majoritatea fermelor”, a afirmat Liviu Dincă.
În completare, fermierul Ștefan Stănescu a afirmat: „De 4 ani semănăm porumbul în acest fel. Este o decizie asumată, am făcut calculul economic și agronomic și până acum nu am greșit. Iar în cărțile de specialitate scrie că se poate intra la semănat „când curge praful de pe semănătoare”, căci nu putem prinde cu toții, cei din sudul României sau cei din Satu Mare, de exemplu, același interval pentru a ieși la semănat, iar clima se schimbă.”

​Scopul întâlnirii a fost acela de a arăta modul în care tehnologiile au fost aplicate la nivel de fermă, ținându-se seama de condițiile pedoclimatice specifice zonei și ale exploatației, precum și de cunoștințele și experiențele cumulate în domeniu.
„Ne-am întâlnit astăzi ca să vă arătăm cum lucrăm noi, nu cum recomandăm să se facă. De aceea îl citez, încă o dată, pe acad. agronom Gheorghe Ionescu-Șișești care a spus că <<Agricultura este o știință a locului și a zonei>>”, a susținut consultantul agricol Liviu Dincă.
 
Ana Ioniță