Întinerirea generaţiilor de fermieri - aspect de interes major pentru autorităţi

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat în această perioadă mai multe Conferinţe Regionale PNDR, care s-au concentrat pe întinerirea generaţiilor de fermieri şi susţinerea acestora prin instrumente financiare finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Am avut ocazia să fim prezenţi la cea de-a VIII-a Conferinţă Regională PNDR, care s-a desfăşurat la data de 26 noiembrie a.c. la Snagov, judeţul Ilfov.  La eveniment au participat Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR; Carmen Boteanu, director general adjunct al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală - AM-PNDR; Daniel Crunţeanu, director general adjunct al AFIR; experţi APIA şi ai centrelor regionale AM-PNDR; membri ai conducerii fondurilor de garantare; Alina Mihaela Toma, preşedinte-director general FGCR; Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM. De asemenea, la eveniment a fost prezentă şi Mihaela Toader, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. În deschiderea conferinţei, secretarul de stat Alexandru Potor a declarat că România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce priveşte absorbţia financiară din fonduri europene pe partea de agricultură, iar estimările arată că vom depăşi în acest an o absorbţie de peste 50% din anvelopa financiară a PNDR 2014-2020. Acest rezultat a fost posibil, conform dlui Potor, datorită faptului că instituţia pune accent pe interesul fernierilor şi al beneficiarilor, reuşind performanţa de a scurta foarte mult timpii de plată pentru cei care depun proiecte. În opinia sa, semnalele din sector sunt pozitive, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi-a concentrat activitatea pe plata la timp a subvenţiilor, iar în privinţa Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) s-au făcut progrese notabile deoarece România este pe locul 4 la nivel european în ceea ce priveşte performanţa de implementare. Cu privire la schimbul de generaţii în agricultură, secretarul de stat a afirmat că instituţia va trebui să găsească mijloace de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, dar, în acelaşi timp, să găsească soluţii financiare şi pentru cei în vârstă care îşi predau ferma astfel încât să existe un sistem de transfer echitabil.

Potrivit datelor înregistrate de APIA, la nivelul judeţului Ilfov (situaţia fiind asemănătoare la nivelul întregii ţări) este că numărul fermierilor tineri, de până în 40 de ani, este cu mult mai mic decât numărul fermierilor trecuţi de vârsta de 70 de ani. În judeţul Ilfov, dintr-un total de 2.284 de fermieri, doar aproximativ 300 de agricultori aveau până în 40 de ani. „Este o situaţie critică, pentru că un număr mare de fermieri ajunge către finalul activităţii, trecând de 80 de ani. Trebuie să facem ceva şi acesta este unul dintre scopurile conferinţei de astăzi, de a analiza acest fenomen complex, de a vedea ce se întâmplă cu tranziţia între generaţii astfel încât să fie corectă, morală şi echitabilă pentru toţi cei implicaţi. Dacă nu vom face această tranziţie într-un mod rezonabil, sunt convins ca vom avea probleme structurale pe viitor, greu de gestionat, fiindcă vom vedea din ce în ce mai mult că fermierii se duc spre categoria de vârstă de peste 80 de ani şi în acelaşi timp vom vedea că numărul fermierilor de până în 40 ani scade şi vom avea aceeaşi întrebare: putem oferi ceva pentru tineri în aşa fel încât ei să fie convinşi că pot rămâne în mediul rural? Putem noi oferi ceva celor mai în vârstă în aşa fel încât ei să-şi poată transfera activitatea în condiţii echitabile? La aceste provocări ne propunem să răspundem prin politici publice naţionale, prin acordarea de sprijin din bugetul naţional, dar şi din fonduri europene“, a spus secretarul de stat Potor.

Mărirea primei de instalare şi introducerea primei de menţinere pentru tinerii fermieri

„Măsura privind instalarea tinerilor fermieri s-a bucurat de un real succes atât în vechiul, cât şi actualul exerciţiu financiar, iar acest tip de măsură forfetară adresată tinerilor este foarte populară în România. Ar putea fi îmbunătăţită, astfel încât şi tinerii care locuiesc în mediul rural să fie eligibili pentru acest program. Propunerea Ministerului Agriculturii este ca în viitor să avem şi o primă de menţinere a tinerilor fermieri în mediul rural. Consider că este o măsură necesară pentru că altfel îi vom dezamăgi exact pe cei pe care ne-am dori să îi avem în mediul rural. O altă observaţie este legată de cuantumul ajutorului financiar. În prezent, limita este de până la 50.000 de euro, însă noi ne dorim să crească până la 100.000 de euro şi, în acest sens, România s-a aliat cu alte state din UE care au solicitat creşterea valorii cuantumului primei de instalare. Din punctul meu de vedere, cele două obiective sunt fezabile“, a menţionat oficialul. Alte subiecte abordate în cadrul conferinţei şi care au fost de un real interes pentru publicul prezent au fost: asocierea fermierilor şi instrumente financiare finanţate prin PNDR - credite cu risc partajat, stadiul măsurilor de investiţii PNDR 2014-2020 gestionate de către AFIR, stadiul măsurilor PNDR 2014-2020 gestionate de către APIA, precum şi exemple de proiecte de succes. În discursul său, directorul general adjunct al AM PNDR, Carmen Boteanu, a afirmat: „Întinerirea generaţiilor implicate în agricultură şi creşterea competitivităţii la nivelul exploataţiilor agricole pot fi susţinute cu succes, alături de finanţarea prin granturi, de asocierea fermierilor în cadrul unor cooperative şi finanţări complementare ale investiţiilor prin instrumente financiare finanţate din PNDR, respectiv credite cu risc partajat.“ Secretarul de stat Alexandru Potor a concluzionat: „Evenimentul de la Snagov a adus împreună reprezentanţi ai MADR şi ai Ministerului Fondurilor Europene. Împreună cu doamna Toader am discutat despre oportunitatea finanţării proiectelor selectate de Grupurile de Acţiune Locală (GAL) atât din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), cât şi din Fondul Social European (FSE). Consider că în viitor finanţările asociate - de la MADR şi din alte programe operaţionale desfăşurate prin intermediul Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) - reprezintă o soluţie salutară pentru dezvoltarea mediul rural românesc. Aştept cu mare interes ca şi alte investiţii din zona dezvoltării regionale, a programelor de competitivitate sau de mediu să fie derulate prin intermediul GAL“.

Ana IONIŢĂ