Inundatii si alegeri europene

În ultimele două luni ale primăverii, îngrijorări majore au dominat existenţa celor care îşi dedică priceperea, energia şi resursele financiare activităţilor agricole. Preocupările pentru finalizarea în condiţii optime a campaniei agricole de primăvară au fost dublate de îngrijorările locuitorilor din sud-vestul, sudul şi sud-estul ţării în legătură cu distrugerea culturilor agricole şi a altor bunuri din cauza inundaţiilor care au afectat aceste zone.

---

Deşi suprafeţe agricole semnificative au fost afectate de inundaţii, oficialii MADR apreciază că acestea sunt mai mici decât media calamitată din ultimii ani. Este cunoscut că din cauza fenomenelor meteorologice excepţionale (îngheţ, inundaţii, grindină, secetă etc.) în România sunt distruse anual aproximativ 80-100 mii ha de culturi agricole! Pentru a veni în sprijinul agricultorilor care au înregistrat pagube ca urmare a inundaţiilor, MADR face demersuri în scopul asigurării unui ajutor de minimis, cum de altfel s-a procedat şi pentru pagubele cauzate de fenomenele meteorologice excepţionale la culturi protejate (sere, solarii, răsadniţe).

Eliminarea cotelor de lapte începând cu 1 ianuarie 2015, aşa cum aprecia şi reprezentantul României pe lângă CE, dl Achim Irimescu, va fi un şoc pentru majoritatea producătorilor din acest sector, întrucât ţara noastră nu este pregătită integral pentru acest impact. Diferenţa de competitivitate care rezultă din randamentul scăzut al producătorilor autohtoni, cauzat de lipsa infrastructurii, a necesarului de instalaţii de muls şi răcire performante vor determina procesatorii să prefere laptele din import, mai sigur şi mai ieftin. Potrivit opiniei celor direct implicaţi, pentru salvarea producţiei autohtone ar trebui ca Executivul să se implice prin măsuri de sprijin mai consistente, întrucât doar perfectarea contractelor între furnizorii de lapte şi procesatori conform Legii nr. 297/2013 nu este suficientă. În acelaşi context, nu trebuie ignorat faptul că România are deja de trei ori mai puţine vaci de lapte decât media pe exploataţie înregistrată în UE. O problemă de actualitate care a generat dezbateri argumentate este folosirea neonicotinoidelor ca substanţe de combatere a dăunătorilor. Astfel, potrivit unor opinii, la care a subscris şi dna Pia Bucella, directorul unităţii „Natural Capital” din cadrul Directoratului General pentru mediu al CE, prezentă la conferinţa „Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est”, aceste substanţe sunt periculoase pentru om şi alte forme de viaţă, poluând solul şi apa.

Pe de altă parte, marii producători agricoli au afirmat că, în lipsa tratamentelor cu aceste produse, ar fi înregistrat pierderi de producţie care ar fi depăşit 5 mld. euro. În cadrul dezbaterilor s-a acreditat opinia că cercetările cu privire la efectele neonicotinoidelor pentru sănătatea fiinţelor vii trebuie să continue. Timpul ne va da un răspuns concret dacă totuşi riscul, ca urmare a folosirii acestor substanţe, se justifică. Tot un răspuns concret la această dispută îl va da CE, care va permite sau nu folosirea acestor produse şi după data pentru care a fost aprobată actuala derogare. În cadrul Conferinţei pentru agricultură şi protecţia mediului organizate cu sprijinul Băncii Naţionale, participanţii au arătat că România, ca stat membru al CE, trebuie să-şi valorifice această calitate folosind facilităţile negociate în cadrul Acordului de liber schimb de către UE, dezvoltând astfel relaţii economice, inclusiv cu ţări extracomunitare. Pe această linie se înscrie, de exemplu, cooperarea cu ţări din Asia, Orientul Apropiat, dar şi recenta vizită în ţara noastră a ministrului agriculturii din RP Chineză, dl Han Changfu.

Măsura taxării inverse la cereale, reglementată prin OUG nr. 16/2013, menită să diminueze evaziunea fiscală în domeniul comerţului intern şi intracomunitar cu aceste produse, a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2018. Promovarea acestei iniţiative a fost susţinută de patronate şi de asociaţiile agricole, însă Guvernul, prin MFP, ar trebui să se implice ferm pentru ca TVA datorată agricultorilor să fie rambursată în termen legal, pentru a se evita astfel intrarea lor în incapacitate de plată. Deşi ultimele două luni au fost bogate în precipitaţi, potrivit estimării agrometeorologilor, vara va fi totuşi secetoasă. În acest context, MADR ne informează că, în colaborare cu Ministerul Marilor Proiecte şi Ministerul Transporturilor, după aproape trei decenii de stagnare, va demara realizarea Canalului Siret-Bărăgan. Această investiţie multifuncţională va asigura apa atât de necesară pentru irigarea a peste 700 mii ha terenuri agricole, în principal din Bărăgan.

Sperăm să se realizeze cât mai urgent această importantă lucrare, care ar fi un sprijin esenţial pentru fermierii dintr-o zonă agricolă deosebit de fertilă. Perioada campaniei agricole de primăvară, efectele recentelor inundaţii, dar şi alegerile pentru Parlamentul European au constituit evenimente de prim rang pentru întreaga populaţie. Au fost aleşi parlamentarii care ne vor reprezenta la Bruxelles, care sperăm să nu uite cine i-a învestit în această demnitate şi pe o singură voce să militeze ferm pentru interesul României, implicit pentru susţinerea agriculturii. Tot în această perioadă, ţările membre UE fac propuneri şi negociază alegerea comisarilor europeni în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona. Negocierile sunt dificile, interesele majore, însă în cadrul UE se înţelege perfect importanţa desemnării în aceste funcţii a unor specialişti cu experienţă în domeniu.

Simona MUNTEANU