Invazia rusă pune la încercare reziliența economică a Uniunii Europene

Înainte de izbucnirea războiului, perspectivele economice ale Uniunii Europene indicau o expansiune îndelungată și robustă. Invazia rusă din Ucraina a generat însă noi provocări, într-un moment în care Uniunea abia se redresase în urma impactului economic al pandemiei. Prin exercitarea unor noi presiuni de creștere asupra prețurilor materiilor prime, care au provocat noi perturbări ale aprovizionării și au sporit incertitudinea, războiul a exacerbat dificultățile deja existente cu care se confruntă creșterea și care, conform așteptărilor anterioare, ar fi urmat să se atenueze. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să efectueze o revizuire în scădere a perspectivelor de creștere ale Uniunii Europene și o revizuire a previziunilor privind creșterea inflația.
Astfel, specialiștii Comisiei Europene preconizează că PIB-ul Uniunii Europene va rămâne pozitiv în perioada analizată în previziuni, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare și al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică. Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor și măsurile bugetare de compensare a creșterii prețurilor la energie urmează să sprijine consumul privat.
 
Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor. Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.
Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. Analiștii apreciază că de la 4,6% în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5% în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.
Inflația din zona euro este estimată la 6,1% în 2022, ea urmând să scadă la 2,7% în 2023.
Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energiei.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunea de referință este însoțită de o analiză de scenariu bazată pe modele, care simulează impactul creșterii prețurilor la produsele energetice de bază, precum și impactul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia.
În concluzie, pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor asupra creșterii economice și asupra prețurilor.
 
Simona Munteanu