Investind inteligent in bio, ai profit garantat

Sorin Stoenescu, un fermier din localitatea Merenii de Jos, comuna Mereni, judeţul Teleorman, a lăsat viaţa de oraş şi a pornit într-o afacere în domeniul agricol la vârsta de 23 de ani. A început cu un teren moştenit de la tatăl său, de 300 de hectare, acum extinzându-se la 1.700 de hectare. Tânărul ne-a povestit cum a realizat acestă investiţie şi de ce a ales segmentul bio. El nu a uitat să ne specifice că toţi banii rezultaţi din producţiile agricole au fost reinvestiţi tot în agricultură.

---

Cum aţi început activitatea şi cum este structurată ferma pe care o conduceţi?
În prezent, deţin două societaţi, prin care cultiv 1.700 de hectare, 450 de hectare pe o societate, iar 1.250 pe o altă societate. Am deschis două societăţi pentru a-mi fi mai uşor să accesez fonduri europene. Pe una dintre societăţi am accesat un fond SAPARD în anul 2006, iar de curând am accesat un fond pe Măsura 121, fond prin care am reuşit să-mi înnoiesc parcul auto cu utilaje performante de ultimă generaţie. Pot să spun că am început de jos, după ce am terminat facultatea, m-am întors în comuna natală, am preluat de la tatăl meu o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare, pe care am început să o cultiv. Cu timpul am început să mă extind, am început să iau pământ în arendă. Multe loturi de teren la noi în comună şi în împrejurimi erau necultivate. Ăsta a fost atuul meu ca extindere în această afacere.

Ce v-a determinat să părăsiţi Capitala şi să reveniţi în comuna natală?
De mic am prins drag de pământ şi de munca în agricultură. Cu timpul, întorcându-mă de la studii din Bucureşti, m-am implicat în activităţile din fermă, am prins drag de utilaje şi am încercat pe cât posibil să-mi croiesc singur un drum. Mi-am dat seama că agricultura înseamnă mâncarea noastră de zi cu zi şi că până la urmă este singurul viitor pe care mi-l permit. Studiind cerinţele Uniunii Europene, am încercat să pun accent pe tot ce înseamnă activitate bio. Astfel, am dobândit o suprafaţă mai mare de teren, mi-am permis să dezvolt aceste culturi bio, care pentru mine înseamnă o sămânţă care nu se tratează şi îngrăşămintele achiziţionate din locuri autorizate în acest sens. Nu avem voie cu erbicide sau orice alt tratament care nu intră în categoria bio.

«Cel mai bun şi sănătos e de la ţară» - mai este valabilă această vorbă în zilele noastre?
Pe vremuri era cât se poate de adevărată această vorbă. Oamenii nu aveau banii sau produsele necesare pentru a schimba mersul culturii. În zilele noastre s-a schimbat metoda. Omul nu se mai uită la cât de sănătoasă este producţia pe hectar. Pe el îl interesează să scoată cât mai mult pe acel hectar şi aici pierdem argumentul bio.

Ce dotări aveţi în cadrul fermei?
Cu ajutorul fondurilor europene, am reuşit să-mi schimb parcul auto. Mi-am cumpărat tractoare, combine utilate cu toate accesoriile de ultimă generaţie, care mă ajută foarte mult la producţie. În prezent, am două tractoare mari şi trei combine. Toate cumpărate în leasing. Sunt cai putere în plus, acţiunea pe care o sărvârşesc cu ele în câmp este mult mai fermă şi de calitate. Sunt scumpe ca întreţinere, dar îşi merită fiecare bănuţ. Economisesc timp, cultura este de calitate, totul este ca la carte. De precizat că şi asigurările sunt reînnoite în fiecare an, atât la terenuri, cât şi la utilaje. Fără asigurări nu ştiu dacă aş avea atât avânt în cultivare şi procesare. În caz de orice problemă (foc, grindină), ştiu că am asigurătorul în spate, care îmi oferă o linişte, cel puţin pe moment. În schimb la secetă nu ne-a acoperit nimeni. Nici o companie de asigurări nu are această clauză în contract. Din păcate, şi judeţul în care trăiesc (Teleorman) este printre cele mai lovite de secetă, dar nu avem de ales, mergem înainte.

Din întreaga suprafaţă, câte hectare cultivaţi bio?
Pentru început am cultivat 65 de hectare bio 100%. Fără sămânţă tratată, fără tratamente chimice. Acesta este primul an de bio. Până acum a fost o perioadă de conversie. Ca să trecem de la agricultura comercială la agricultura bio trebuie să treacă o perioadă de 2-3 ani pentru curăţarea pământului. Eu m-am hotărât ca în maximum 5 ani să cultiv toată suprafaţa de teren pe care o am bio. Asta pentru că, uşor, uşor, lumea se întoarce spre produsele sănătoase. Deşi lumea sau mai bine spus agricultorii fug de bio, eu am investit în acest segment şi chiar am ieşit pe profit. Folosesc îngrăşăminte organice, nu chimice, şi asta mă ajută ca produsul pe care îl cultiv să fie cu adevărat bio. Mai vreau să precizez, pentru cei ce vor să înceapă o afacere în acest segment bio, să nu aibă teamă că nu au unde vinde marfa. Piaţa este deschisă.

Vorbind de segmentul bio, v-aţi gândit să investiţi în energia regenerabilă?
M-am gândit, dar pentru moment ar însemna să fac prea multe lucruri deodată. Pentru fiecare îţi trebuie timp, iar acum, cu proiectele care le am, nu îmi permit să mă gândesc la aşa ceva. „Mai bine un lucru bine făcut, decât două pe jumătate” este o vorbă pe care am învăţat-o de la tatăl meu şi în care cred cu sfinţenie.

Irigaţii în judeţ nu aveţi, cum vă descurcaţi?
Deocamdată ne rugăm să plouă. Însă este o firmă mare în România care a adus un sistem foarte productiv din SUA. Prin forarea unui puţ pe fiecare tarla, ne permite introducerea în pământ a unor furtunuri la adâncimea de 35 cm. Pe scurt, acest ultilaj sapă şi introduce singur furtunul la rădăcina plantei. Este o inovaţie a momentului şi noi suntem foarte deschişi faţă de ea.

Ce planuri aveţi pentru viitorul apropiat?
Practic, ăsta este cel mai important, introducerea irigaţiilor pe terenuri. Fără o irigare controlată nu putem ajunge la un profit net superior. Cum am spus şi mai devreme, toate hectarele pe care le am vreau să fie cultivate bio. Nu vreau să mă extind ca suprafaţă. Terenul pe care-l am este suficient. Aştept în schimb cu nerăbdare proiectele din 2013-2014, ca să-mi deschid o fermă de animale. Este primul lucru pe care-l am pe listă, după cel cu irigaţiile.

Iulian ANDREI