Investiţiile în tehnica agricolă au condus la rentabilizarea fermei

În cadrul unui eveniment organizat de IPSO Agricultură, am avut ocazia să-l cunosc pe dl Alexandru Haită, administrator al SC Alvalex, comuna Călineşti, judeţul Teleorman, care acordă o importanţă deosebită dotării agricole, fiind permanent deschis la tot ce este nou şi interesat de tehnologia care îi aduce plus valoare fermei sale.

Niciodată nu am cumpărat un utilaj standard, toate utilajele mele sunt personalizate şi cu dotări opţionale. Important este să ştii să le utilizezi şi să beneficiezi de ele, pentru că se întâmplă de multe ori ca fermierii să nu utilizeze toate datele. De exemplu, combinele inteligente, care au însemnul „i”, fac hărţile de producţie în mod automat şi degeaba poţi avea o astfel de maşină dacă nu ştii să le analizezi şi să le foloseşti mai departe. Eu folosesc softuri separate pentru analiza datelor, dar îmi pot da seama de foarte multe lucruri pentru că atunci când combina sau tractoarele înregistrează datele, îmi dau elevaţiile terenului şi văd dacă sunt probleme cu băltirile. Poţi culege foarte multe date cu ajutorul maşinilor agricole inteligente şi sunt folositoare dacă ştii să le utilizezi.

Autoghidarea, în topul preferinţei
Dacă ar fi să fac un top al opţiunilor pe care urmăresc să fie incluse în dotarea maşinilor agricole, autoghidarea ocupă primul loc. Cu ajutorul sistemului de autoghidare am redus consumul de carburant cu circa 15%. Pe locul doi se află partea de inteligenţă cu care sunt dotate tractoarele şi combinele.  De exemplu, acum  realizăm în fermă fertilizare cu rată variabilă. Avem harta cartată, analiza solului la fiecare 2 ha într-o solă de 100 ha şi aplicăm fosfor cât trebuie şi unde trebuie. Pentru a beneficia de partea aceasta de inteligenţă a maşinilor agricole am investit aproape 10.000 de euro, dar aşa am reuşit să reduc consumul de îngrăşăminte cu aproximativ 15%, nepunând în calcul creşterile de producţie, pentru că am zone într-o singură solă unde trebuie să aplic 20 kg de îngăşământ şi zone unde trebuie să aplic 230 kg, în aceeaşi solă de 100 de ha. Al treilea lucru pe care îl am în vedere este reducerea compactării şi vrem să investim şi să folosim maşini agricole dotate cu şenile. Un tractor de 10 tone tasează solul până la 60 cm, în condiţiile unei umidităţi crescute şi în condiţiile fermei mele, unde am un teren cu 60% argilă. Din cauza acestei compactări înregistrez un minus de producţie.

Fan al mărcii John Deere
În fermă avem tractoare şi combine John Deere. Avem două combine, modelele JD S680 şi JD W540, şi trei tractoare, respectiv 6R, 8RT şi unul de 90 CP din seria 5000. Avem şi un sprayer John Deere tractat, modelul 732, iar pentru împrăştiat îngrăşăminte am achiziţionat de la firma IPSO Agricultură, în urmă cu 2 luni, utilajul Kuhn AXIS. Mai avem utilaje de la firmele Bednar - scarificatoare şi combinatoare, de la Horsch - un disc cu talere independente şi un plug, iar de la Kuhn - un utilaj de împrăştiat îngrăşăminte şi semănătoare de cereale.

Din anul 2009 am achiziţionat cam jumătate din flotă şi din 2010 am cumpărat câte un utilaj, optând, în principal, pentru varianta de leasing. Investiţia în utilaje până acum este de aproape 2 milioane de euro. Cam la 5-6 ani, mă gândesc la reînnoirea parcului tehnic, dar depinde şi de ce apare nou şi, dacă mă avantajează tehnologia şi aduce plus valoare fermei, atunci o realizez şi mai devreme. Anul acesta aştept să mi se livreze tractorul John Deere 8370RT şi discul Horsch. Am optat pentru un tractor pe şenile pentru că zona unde avem ferma este una cu un teren brun-roşcat, cu 60% argilă, şi avem probleme foarte mari cu compactarea şi în momentul în care compactăm prea mult solul, avem pierderi de producţie importante, chiar dacă fertilizăm. Agrotehnica nu ne ajută şi încercăm să reducem tasarea şi să trecem pe partea de şenile cât putem de mult. Faţă de un tractor obişnuit, am crescut investiţia cu aproximativ 40.000-50.000 de euro. Acest tractor îl folosim şi la fertilizat, unde avem probleme pentru că nu putem intra când terenul este umed şi întârziam lucrarea. Prevăd că o să înregistrăm creşteri de producţie pentru că vom putea să fertilizăm la timp şi pentru că vom reduce gradul de compactare.

Prefer tractoare şi combine marca John Deere deoarece sunt robuste, fiabile, iar sistemul de autoghidare este performant. Începând din 2009, noi folosim în fermă tot ce înseamnă AutoTrac, iar acum lucrăm cu partea de JDLink şi Operation Center. Consider că la partea de gestiune în fermă stăm foarte bine. Toate datele care sunt înregistrate în tractor îmi apar în Operation Center şi pot gestiona foarte uşor ce se întâmplă în câmp şi în tractor. În plus, mă ajută şi pe partea agronomică: nu mai trebuie ca de fiecare dată să stau, să notez în ce zi şi ce lucrări s-au făcut pe o solă, pentru că se transmit automat. Odată introduse, operatorul ajunge în sola respectivă, a început lucrarea, se înregistrează şi îmi este trimisă data începerii, finalizării lucrării şi ce produse s-au folosit. În România, tactorul JD 6R cu transmisie Direct Drive a fost livrat pentru prima oară la mine. În general, sunt un pionier al lucrurilor noi şi am încredere în ceea ce fabrică John Deere. Transmisia aceasta este robustă, iar dacă tractorul nu are nevoie de o turaţie anume la motor pentru o lucrare, micşorează turaţia la motor şi creşte treapta ca să devină foarte rentabil şi economic. De exemplu, la lucrarea de fertilizare şi erbicidare, cu un tractor de 175 CP, am un consum de carburant de 0,6 litri/ha pe trecere, datorită cutiei de viteze, care mă ajută foarte mult. La fertilizat facem aproximativ patru treceri şi la erbicidat tot patru treceri.

Am vrea să mai accesăm fonduri europene pentru a continua să achiziţionăm tehnică performantă, dar problema noastră este că nu prea suntem avantajaţi în noul PNDR. Fermele de peste 500-600 ha nu ajung la punctajul necesar pentru a putea să depună proiecte şi să aibă fonduri disponibile. Din 2015 aştept să depun un proiect şi niciodată nu au avut bani la pragul de calitate la care eram eu. Sunt avantajaţi fermierii mici. Consider că fermierii cu peste 500 de ha sunt mai rentabili, aduc plus valoare şi oferă mai multe locuri de muncă, comparativ cu un fermier mic. Suprafaţa pe care o exploatez este de 960 ha, cultivată cu cereale (50%), oleaginoase, plante proteice şi porumb. La cereale, anul trecut am obţinut la 7.100 kg/ha, la rapiţă - 3.200 kg/ha, la mazăre - 4 tone/ha şi la porumb - 3,5 tone/ha, pentru că am avut probleme foarte mari cu seceta. Suprafaţa ocupată cu porumb nu a fost mare.

Pentru ferma noastră, 2016 a fost un an bun. Noi suntem organizaţi în Cooperativa Agricolă Tinoasa (32.000 ha, aproximativ 40 de ferme) şi negociem achiziţia de inputuri şi o parte din vânzare la comun, astfel că obţinem preţuri bune. Seminţele le alegem pe baza criteriilor de performanţă şi a testărilor realizate în fermă. În ferma mea şi încă 2-3 ferme din cooperativă, producătorii de pesticide şi seminţe aduc în fiecare an produse la testat. Noi le testăm şi, dacă avem rezultate bune, le promovăm în cadrul Cooperativei. Din ferma mea, aloc pentru aceste teste cel puţin 20 ha. Am şapte angajaţi şi este greu să găsim oameni, iar dacă îi găsim, suntem dornici să-i specializăm, dar nu prea avem unde. Din toamna acestui an, la IPSO Agricultură putem să specializăm personalul, pentru că există un centru de formare.

Ana IONIŢĂ