Irigațiile și includerea lor în propunerea de revizuire a PNRR

​Dragoș-Costin Telehuz, secretar de stat în cadrul MADR, a declarat că includerea componentei de irigații în propunerea de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență este un obiectiv urmărit atât de Ministerul Agriculturii cât și de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Marcel Boloș, și că feedback-ul venit dinspre Comisia Europeană este încurajator, însă pentru a putea fi într-adevăr acceptată de instituția europeană investițiile trebuie să urmărească anumite obiective, cum ar fi utilizarea energiei provenită din surse regenerabile.

​Propunerile venite din partea autorităților și lansate în spațiul public vorbesc despre instalarea de panouri fotovoltaice flotante pe canalele de irigații.
„Vorbim destul de timid pe acest subiect pentru că este în desfășurare și discuțiile cu Comisia Europeană sunt încă la început. Este adevărat că feedback-ul inițial dinspre CE este încurajator și credem că vom avea vești bune din această direcție. Încă nu dăm detalii, dar așa cum se știe trebuie să îndeplinim niște condiții; una dintre ele este digitalizarea, care este ușor de realizat prin automatizări pe sistemul național de irigații gestionat de ANIF. A doua cerință, mai greu de realizat, este economia de energie și componenta de energie verde. S-a pornit de la un concept legat de generarea de energie verde cu panouri fotovoltaice plutitoare, care vor fi amplasate pe cursurile de aducțiune, pe suprafața apei. Pare futuristă ideea dar nu este nouă, este o premieră pentru România. Trebuie să ținem seama că sistemul național de irigații a fost deservit la un moment dat de o rețea electrică folosită pentru pomparea apei, rețea care în mare parte este încă funcțională și la locul ei. Această rețea a fost văzută ca o oportunitate de a produce și transporta energie astfel încât a fost studiată în detaliu ideea de a produce energie fotovoltaică pe canalele de irigații. Bineînțeles că mare parte din problematica energiei va fi rezolvată pompând mai puțină apă ca urmare a impermeabilizării sistemului de canale. În continuare sistemul național de irigații se bazează pe transport gravitațional și ne vom baza pe canalele de aducțiune care au fost proiectate cu mulți ani în urmă și care încă răspund cerințelor și sunt eficiente energetic. Prin impermeabilizarea canalelor de irigații creștem viteza de deplasare a apei și reducem pierderile astfel încât cantitatea de apă pompată va scădea. Datorită acestui lucru estimăm că vom avea un consum de energie mai mic cu 25 - 30 %, ceea ce reprezintă foarte mult. Cu siguranță că se va găsi o soluție tehnică să amplasăm surse de energie regenerabilă pe sistemul de irigații. Problema mare a fost să explicăm Comisiei Europene că este important să avem componenta de irigații inclusă  în PNRR și că, de fapt, investiția este conformă cu obiectivele planurilor strategice ale tuturor țărilor. Aici nu vorbim de securitatea alimentară a României, ci vorbim despre România ca exportator de securitate alimentară; noi suntem o țară net exportatoare de materii prime agricole  iar statutul nostru ca mare producător cerealier va fi susținut mult și de faptul că o parte din suprafață o vom iriga. Asta este un lucru care ne dă constanță în producție.
În România aspectele care pun în pericol securitatea alimentară sunt legate de procesare, de lanțurile logistice și de costuri. Criza alimentară se instalează prin scumpire dar asta nu înseamnă că România va avea probleme sau dacă va avea nu vor fi în niciun caz mai mari decât ale altor state; sunt șanse mari să fie mai mici pentru că România își poate asigura necesarul de hrană în aproape orice condiții.”
Odată cu depunerea PNS-ului și transmiterea răspunsurilor la toate observațiile formulate de Comisia Europeană, Ministerul Agriculturii va trebui să se ocupe și de alte proiecte care au trecut în planul doi din cauza depășirii termenului avut și a problemelor întâmpinate la întocmirea unui PNS cuprinzător.
Potrivit secretarului de stat, se lucrează și la un produs de management al riscului, definit generic Fond Mutual, care să rezolve problemele legate de riscurile catastrofice, în primul rând seceta.
 
Ana Ioniță