Irimescu: «Daca investim in obiective care raman cu lacatul pus, nu am facut nimic»

La data de 7 martie a.c., la Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a conferinţei Romanian Agribusiness. Din partea Ministerului Agriculturii a fost prezent dl Achim Irimescu, secretar de stat, care a vorbit, în principal, despre problemele din sector.

---

Pentru început, secretarul de stat a afirmat că gradul de accesare a fondurilor europene este unul redus şi din cauza unor factori precum lipsa unui mediu propice pentru afaceri în agricultură, a iniţiativei private, dar şi a consultanţilor profesionişti care să ducă la bun sfârşit proiectele de investiţii. Acesta a vorbit şi despre lipsa de rentabilitate a unor investiţii realizate cu bani euruopeni, cum sunt unităţile de abatorizare construite în judeţe unde nu sunt animale pentru sacrificare. „Pentru că fondurile sunt blocate, înregistrăm pierderi foarte mari, iar acestea trebuiau direcţionate spre investiţii care să creeze forţă de muncă, care să contribuie la dezvoltarea mediului rural”, a spus dl Irimescu. În opinia sa, există două obiective principale, acela de a asigura securitatea alimentară şi dezvoltarea zonelor rurale, pentru a reduce decalajul dintre mediul rural românesc şi cel din statele dezvoltate ale UE. „Un stat care nu este în stare să-şi asigure mâncarea este un stat pierdut şi de aceea este foarte important să recunoaştem că agricultura este un sector strategic. Ca urmare, cred că ar trebui să facem tot ce este posibil pentru dezvoltarea mediului de afaceri. În următorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va trebui să definim foarte clar care sunt priorităţile României, pentru a atribui cât mai bine fondurile europene. Dacă investim în obiective care râmân cu lacătul pus, nu am făcut nimic”, a susţinut secretarul de stat din cadrul MADR. În privinţa bugetului european pentru agricultură 2014-2020, dl Irimescu a precizat că a suferit o reducere importantă - micşorare răsfrântă şi asupra fondurilor alocate României. „După adoptarea bugetului Uniunii Europene, stabilit la începutul lunii februarie, s-a decis o reducere foarte importantă, de la 1.040 mld. euro credite de anganjament la 960 mld. euro şi de la 970 mil. euro credite de plată la circa la 908 mil. de euro. România nu a reuşit, din păcate, să obţină fonduri mai importante faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene. Pentru dezvoltare rurală, de exemplu, de la 8,2 mld. euro, am obţinut 7,15 mld. euro. Din păcate, vor fi mai puţini bani pentru producătorul român, care şi aşa este dezavantajat în competiţia cu producătorii din vechile state membre”, a subliniat acesta.

Eliminarea cotei de lapte - un pericol pentru sectorul zootehnic
O problemă ridicată de secretarul de stat a fost aceea a sectorului laptelui de vacă din România după eliminarea cotelor de lapte din 2015. „Dacă nu vom reuşi să susţinem sectorul, acesta va dispărea când cota de lapte va fi eliminată. Există pericolul să devenim o piaţă de desfacere pentru alte ţări. De exemplu, Germania şi Franţa asigură 30% din laptele procesat la nivelul UE. Germania valorifică laptele pe piaţa din Portugalia şi câştigă 3 cenţi/litru şi sunt rentabili. Când cota unică nu va mai limita statele care au potenţial foarte mare să producă o anumită cantitate, vor pătrunde pe mai multe pieţe. Sunt state care acum au o mare problemă de a se încadra în cota unică şi plătesc penalităţi ca urmare a depăşirii cotei de lapte. În România, o mare parte din laptele procesat provine de la gospodăriile cu 2-3 vaci de lapte. Eliminarea cotei va fi un mare pericol pentru micii crescători de animale. Noi vom face eforturi pentru a obţine o amânare a eliminării cotei de lapte cu cel puţin 2-3 ani, vom încerca să luăm măsuri care să susţină sectorul şi care să încurajeze dezvoltarea fermelor familiale”, a afirmat dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA