Jardina.eu: Soiuri tradiţionale de meri

Mărul se numără printre cele mai îndrăgite şi populare fructe, iar asta nu ne miră deloc având în vedere varietatea generoasă, calităţile nutriţionale şi gustul delicios. În ţara noastră există în jur de 60 de soiuri de mere, iar în funcţie de sezonul de coacere si păstrare ele pot fi de vară, iarnă sau toamnă

Dintre soiurile de mere româneşti distingem între soiurile vechi, cu tradiţie, şi cele nou create, obţinute în urma hibridizărilor. Merele cele mai dragi nouă, românilor, sunt cele tradiţionale, care se remarcă printr-un gust autentic, dulce şi aromat. Există o varietate de pomi fructiferi cu productivitate mare şi rezistenţă la boli care nu necesită folosirea substanţelor chimice. Vă prezentăm câteva dintre ele şi vă îndemnăm să le încercaţi cu încredere.

• Pătul este considerat cel mai bun soi autohton, originar din Valea Mureşului şi răspândit mai mult în Transilvania. Mărimea fructului este mijlocie, forma sferică, uşor turtită, iar culoarea variază de la verde-gălbui până la galben-pai. Pulpa este albă sau alb-verzuie, foarte suculentă, cu gust dulce-acidulat şi aromă discretă. Pomul are o creştere viguroasă, este rezistent la ger şi dă producţii ridicate.

• Roşu de Stettin creşte viguros în condiţii favorabile de climă şi sol, atingând dimensiuni mari şi vârste înaintate de 70-90 de ani. Soiul are nevoie de soluri adânci, revene, fără exces de apă. Este rezistent la ger, dar sensibil la rapăn, făinare şi cancer, mai ales în locurile cu apă stagnantă. Mărimea este mijlocie, uneori chiar mare, cu greutatea medie de 150 g. Forma este sferică, foarte regulată, cu suprafaţa netedă, iar culoarea de fond verde, gălbuie la maturitate, şi acoperită aproape în întregime de un roşu-zmeuriu pe partea expusă la soare.

• Sovari Nobil este un soi răspândit mai mult în partea de nord şi vest a Transilvaniei. Pomii au vigoare mare, formează coroana globuloasă şi rodesc mai mult pe ţepuşe. Fructele sunt mijlocii sau mari, sferice sau sferic-turtite. Pieliţa are culoarea de bază verde-gălbuie, până la galbenă precum ceara, se acoperă pe cea mai mare parte cu roşu-violaceu, peste care se suprapun dungi de un roşu mai intens. Pulpa galben-verzuie este suculentă, cu gust dulce-acidulat şi aromă destul de intensă. Este un soi rezistent la secetă şi ger, de asemenea la boli şi dăunători. Dă producţii mari şi are o durată de viaţă de 90-100 de ani.

Jardina.eu