Judeţul Călăraşi, din nou victima nr. 1 a atacului rozătoarelor

Potrivit datelor centralizate transmise de Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ), judeţul Călăraşi a raportat recent atacuri de rozătoare (locul II ca importanţă în lista problemelor), drept pentru care fermierii au optat pentru întoarcerea culturii şi însămânţarea suprafeţelor cu culturi de primăvară (pe lângă tratamentul cu Redentin).

Starea culturilor agricole din date oficiale Concret, dintre cele 53.776 ha însămânţate cu rapiţă în toamnă, 1.364 ha au înregistrat atac de şoareci, mai puţin totuşi faţă de anul trecut. Redentinul şi ploile reci ar fi fost principalele cauze care au stat la diminuarea populaţiei de Microtus arvalis (rezervei), a precizat pentru „Agrikultura.ro“ directorul executiv al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, ing. Lucian Adam. „În acest moment, nu mai sunt aşa de mulţi (n.r. - Microtus arvalis) cum au fost în toamnă. Chiar astăzi am vorbit cu un fermier care mi-a relatat situaţia şi mi-a spus că «se pare că s-a mai diminuat rezerva». Acum nu ştim dacă situaţia înregistrată este consecinţa tratamentului cu Redentin (...), dar se pare că au mai murit şi din cauza bolilor naturale determinate de ploile reci; se zice că ei au o boală - fac pneumonie foarte repede“, a precizat Adam. O altă problemă importantă la rapiţă a fost înregistrată şi în judeţul Neamţ, unde din 4.844 ha însămânţate în toamna lui 2014, nu mai puţin de 3.412 ha au fost calamitate. Prahova înregistrează şi ea pierderi importante la rapiţă. Practic, din cele 7.300 ha însămânţate, la data de 20 martie 2015 se înregistrau 550 ha calamitate (băltiri). Nici judeţele Tulcea şi Vrancea n-au scăpat de problemele la rapiţă. Tulcenii au însămânţat în toamnă 15.585 ha cu rapiţă, din acest total nu mai puţin de 180 ha au fost calamitate, iar vrâncenii au constatat că 670 ha au fost calamitate din totalul de 5.030 ha însămânţate cu rapiţă. Cei din Vrancea au reînsămânţat suprafaţa cu probleme cu floarea-soarelui. Şi în acest an, locul I la cultura rapiţei este ocupat de judeţul Constanţa, cu un număr de 55.150 ha însămânţate cu rapiţă în toamnă, suprafaţa răsărită raportată fiind de... 100%! Pe locul II se situează judeţul Călăraşi, iar pe locul III se află Ialomiţa, cu 48.910 ha însămânţate. Datele provenite de la toate DAJ din ţară relevă că, în 2014, au fost însămânţate 430.827 ha cu rapiţă, din care suprafaţă răsărită 393.325 ha (91%), suprafaţă parţial răsărită 20.828 ha (5%), respectiv suprafaţă nerăsărită 16.674 ha (4%). Totalul suprafeţelor cu probleme la cultura de rapiţă, la nivel de ţară, la data de 20 martie 2015, a fost de 6.176 ha. Aproape 2,9 milioane ha au fost însămânţate în toamnă. Grâul, pe primul loc Acelaşi date relevă că, în toamna lui 2014, suprafeţele cu grâu însămânţate au totalizat 2.113.251 ha. Din acest total, 2.056.688 ha reprezintă suprafeţele răsărite şi 49.375 ha suprafeţele răsărite parţial. Doar 7.188 ha reprezintă suprafaţa nerăsărită în judeţele Vaslui, Dolj, Dâmboviţa, Botoşani, Harghita, Brăila, respectiv 2.663 ha calamitate (pentru conglomeratul grâu-secară-triticale). La orz, suprafaţa însămânţată a fost de 262.203 ha, din care total răsărit 98%, iar suprafaţa răsărită parţial doar 1%. Suprafaţa nerăsărită este de 837 ha, în judeţele Brăila, Dolj, Vaslui. În ceea ce priveşte orzoaica, suprafaţa însămânţată a fost de 70.280 ha, din care suprafaţa răsărită reprezintă aproape 100%. Suprafaţa răsărită parţial este nesemnificativă şi se regăseşte în judeţele Bihor, Giurgiu şi Tulcea. Suprafaţa totală însămânţată în toamna anului 2014 (grâu-secarătriticale, orz, orzoaică şi rapiţă) a fost de 2.876.561 ha. Din totalul suprafeţei însămânţate, suprafaţa nerăsărită este de 24.749 ha (1%). Însămânţările de primăvară - floarea-soarelui, locul I Datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că la data de 14 aprilie 2015 suprafaţa însămânţată cu floarea-soarelui în această primăvară a fost de 175.721 ha, ceea ce reprezintă 16,54 la sută din ceea ce a fost propus ca program, adică 1.062.416 ha. Chiar dacă suprafaţa propusă pentru însămânţările cu porumb a fost de 2.616.136 ha, până la data de 14 aprilie, totalul însămânţărilor a fost de 103.771, adică abia locul III în topul suprafeţelor cultivate, respectiv doar 3,97 la sută din ceea ce s-a propus. Procentajul de însămânţări cel mai mare a fost înregistrat la cultura de cartof timpuriu-semitimpuriu - 86,12 la sută. Concret, din cele 10.008 ha propuse spre cultivare, însămânţate au fost 8.619 ha. Codaşă este cultura de tutun (din păcate). Din cele 871 ha propuse spre însămânţare... nici un hectar nu era cultivat la data de 14 aprilie. Nici fasolea boabe nu stă bine. Doar 60 ha din cele 14.503 ha au fost cultivate la nivel de ţară.

Ionel VĂDUVA