KWS Seminţe a lansat Programul Digital4Cast

Cu o temă, pe cât de incitantă şi cu multe provocări, pe atât de puţin cunoscută şi folosită de marea majoritate a agricultorilor de la noi, echipa KWS Seminţe a organizat la mijlocul lunii ianuarie simpozionul „Digitalizarea în fermele de cultură mare şi concretizarea investiţiei locale în genetica de vârf“, al treilea din seria de evenimente Prioritate pentru România. Mai exact, s-a discutat despre ce este şi  cum se practică agricultura de precizie, întrebări la care au încercat să răspundă cei trei parteneri ai KWS Seminţe  în programul Digital4Cast: AgroVir, Agremo şi La Orizont

Digitalizarea activităţilor agricole este un proiect dedicat fermierilor români care doresc o gestionare cât mai bună a fermelor şi monitorizarea precisă a culturilor. Prin utilizarea softului de gestiune a fermelor se obţine o mai bună structurare a datelor despre activităţile şi procesele din fermă, privind parcelele, utilajele, angajaţii etc. Fermierii pot avea o imagine de ansamblu asupra ciclului de producţie prin generarea de rapoarte şi analize, precum şi cunoaşterea în detaliu a fiecărei etape de lucru. A doua componentă a programului desfăşurat de KWS Seminţe este programul-pilot de monitorizare a terenurilor cultivate cu porumb KWS, cu metode moderne de analiză şi diagnosticare a stării agronomice şi fitosanitare a culturii. Acestea au în vedere trei etape importante: eficienţa semănatului, necesarul de nutrienţi şi nivelul de îmburuienare, gradul de stres al culturii etc. Analizele permit o estimare mai precisă a recoltei. Este un instrument util, în special fermelor cu suprafaţă mare. „În decembrie 2108 am împlinit 16 ani de când am hotărât să «prindem rădăcini aici». 16 ani înseamnă deja istorie pentru noi, o istorie a bunelor practici. Avem un portofoliu complet de produse valoroase, împărţite pe grupe de performanţă, care să poată satisface orice nevoi de cultură. Am crescut alături de dvs. şi vreau să vă mulţumim pentru că sunteţi parte din acestă evoluţie, aţi contribuit la creşterea noastră“, a spus Doriana Niţu, director general KWS Seminţe. Ea a mai precizat că vor „păstra ca valoare strategică independenţa, pe o piaţă globală cu multe fuziuni. Am făcut investiţii majore, atât în producţia, cât şi în procesarea seminţelor“. Compania KWS are aici un laborator propriu de testare, astfel încât să poată livra seminţe de cea mai bună calitate; s-a investit în cercetare-ameliorare, cu accent pe obţinerea de hibrizi de porumb creaţi 100% în România. „În 2108 am lansat proiectul unic «Pentru România», avem 7 hibrizi creaţi 100% la noi, la staţiunea de la Alexandria. O parte au fost lansaţi, o parte vor fi anul acesta. Vă încurajăm să îi luaţi în ferma dvs. În acest sens, ca noutate pentru 2019, avem un portofoliu împărţit pe grupe de perfomanţă“, a mai spus Doriana Niţu în deschiderea evenimentului, amintindu-le fermierilor de hibrizii Clima Control 3, alături de noua grupă de hibrizi PLUS4GRAIN, de asemenea creaţi în România. Dintre aceştia, Kashmir se va cultiva şi în Franţa de anul acesta. Proiectele strategice actuale ale companiei se referă la o nouă eră tehnologică în agricultura românească - digitalizarea operaţiunilor din fermă. În acest sens, KWS propune agricultorilor două servicii conexe: primul este managementul modern şi performant al culturilor, iar al doilea serviciu se referă la operaţiunile din fermă. Aplicaţia KWS Hibridpedia este un instrument pe care KSW l-a creat pentru ca fermierii să aibă la dispoziţie cele mai bune soluţii pentru ferma lor, pentru că informaţia înseamnă putere şi, în final, profit. Deciziile diferă de la un sezon la altul, iar informaţia completă, updatată în fazele critice de vegetaţie, este vitală pentru a interveni la timp.

Ksaba Kiss, director regional KWS pentru sud-estul Europei, a punctat câteva idei referitoare la importanţa digitalizării, la impactul pe care îl are atât în viaţa noastră, cât mai ales în activităţile agricole. „Digitalizarea este un trend global, generat de cererea de cantitate şi de calitate mai bună a alimentelor. Sunt practic două tipuri de tehnologii, de digitalizare în agricultură: una susţine fermierii în agrotehnici, prin folosirea senzorilor, a dronelor, sateliţilor etc., iar a doua susţine prin îmbunătăţirea posibilităţilor de înţelegere a costurilor, a cheltuielilor, printr-o mai bună interpretare a datelor financiare. Binenţeles că şi noi, la KWS, am pornit pe acest drum al digitalizării. Unele eforturi sunt vizibile, cum sunt evenimentele, altele se folosesc de digitaliazare pentru a ne asigura de calitatea seminţelor noastre“, a spus directorul regional. El a descris trei factori care forţează cumva agricultorii să apeleze la digitalizare, mai ales în această parte a continentului. Unul dintre ele este vremea, încălzirea globală. Conform statisticilor, în zona Dunării, creşterea temperaturii este mai mare decât media globală, a spus Ksaba Kiss. Al doilea este legat de disponibilitatea tot mai redusă a forţei de muncă, directorul pentru Europa de SE dând şi câteva exemple destul de alarmante din ţările vecine. Al treilea element se referă la profitabilitatea culturii, a fermei. Practic, singurele alegeri asupra cărora avem control sunt culturile şi tehnologiile, susţine el. „Aud multe păreri, cum că digitalizarea este mai potrivită pentru fermele mari. Dar noi credem că este necesară şi în ferme mici sau medii, nu doar în cele mari, pentru că, dacă nu vor începe şi ei să folosească astfel de tehnologii, fermele mari vor prelua afacerile mai mici“, a adăugat Ksaba Kiss, îndemnându-i pe fermierii prezenţi să îşi exprime opiniile, să comunice provocările pe care trebuie să le înfrunte în activitatea de zi cu zi.

Ervin Miklos, economist cu specializare în informatică de gestiune la firma Agrovir, le-a vorbit celor din sală foarte concret şi apăsat despre acest nou „input“, cum a numit el digitalizarea agriculturii. „Intrăm într-o nouă eră în agricultură. A apărut un nou input. În agricultura 4.0 nu există varianta să nu foloseşti resurse digitale.“ El a identificat şi patru domenii unde aceste tehnologii intervin în activitatea agricolă şi pot ajuta: 1) colectare date prin senzori, staţii meteo, drone, telefoane etc.; 2) poziţionare şi navigare, cea mai folosită sursă la acest moment (aproape toate noile utilaje au sisteme de urmărire/navigare); 3) lucrări efective realizate pe câmp şi 4) sisteme de management al fermei, care presupun colectare, procesare şi analize de date şi sprijin în luarea celor mai bune decizii bazate pe interpretarea datelor. „Vrem ca aceste soluţii digitale să lucreze pentru noi. Digitalizarea aduce control. Controlul înseamnă succes, profit“, a subliniat directorul Agrovir, aducând ca argumente faptul că fermierii trebuie sa fie atenţi în permanenţă la foarte multe detalii: contabile, administrative, tehnice, tehnologice etc. „Doar pentru o operaţiune (de ex. fertilizarea) sunt necesare foarte multe înregistrări de date care consumă timp. Digitalizarea aduce foarte multă informaţii care trebuie corelate. Pe de altă parte fermierii vor să «simtă» pământul, iar agricultura de precizie asta face, aduce fermierul mai aproape de cultură prin precizia datelor adunate. Cum pot acestea aduce profitabilitate? Care sunt factorii care duc la profit? Se colectează date, dar ele nu capătă valoare până nu sunt corelate şi interpretate. Puse într-un context pot fi convertite în bani“, a explicat Miklos necesitatea unui astfel de serviciu. Un alt aspect care se modifică prin apariţia soluţiilor digitale este consultanţa, modul cum aceasta se realizeză, relaţia dintre furnizor şi fermier. Consultanţa devine mai precisă, mai obiectivă, mai aproape de nevoile reale ale fermierului. Va creşte practic valoarea tuturor inputurilor folosite în fermă. Tot fermierul va lua deciziile, dar volumul şi exactitatea datelor corelate îl vor ajuta la o estimare a recoltei probabile mai reală şi la opţiuni mai bune privind destinaţia acesteia.

Agremo foloseşte de 5 ani date colectate prin scanarea terenurilor cu ajutorul dronelor, având o arhivă cu circa 100 de specii de plante. Concret, este o platformă software online pentru agribusiness. Compania are deja peste 5.000 de utilizatori din 70 de ţări. Sabin Ştefan, reprezentantul firmei, le-a explicat agricultorilor cum se colectează şi mai ales cum se interpretează aceste informaţii. „Factorul uman este unul dintre primii factori limitativi. Impactul încălzirii globale şi creşterea demografică sunt alte presiuni, deci avem nevoie de tehnologii noi. Compania noastră poate oferi mai multe tipuri de analize: analiza elevaţiei punctelor, adică o numărătoare precisă a numărului de fire/plante la unitatea de suprafaţă (foarte utilă pentru vii şi livezi, dar nu numai); analize pentru starea de sănătate a plantelor (boli, dăunători sau stres hidric), analiza buruienilor, estimarea gradului de înflorire/legare a fructelor şi în final o estimare mai bună a producţiei.  Aplicaţia este simplă, poate fi accesată de pe orice device (telefon, tabletă, laptop), datele sunt stocate online. Un aspect important este sistemul de partajare cu alte persoane. Asistenţa specialiştilor noştri, 24/24, lucrăm cu foarte mulţi indici de vegetaţie şi, în final, putem corela datele, pentru a crea o arhivă digitală, pe sezoane de cultură. Avem în baza de date peste 100 de specii, chiar şi dintre cele mai exotice, iar împreună cu KWS am realizat un calendar al analizelor pentru porumb.“

„Cum ne creştem productivitatea în fermă cu ajutorul dronelor?“ a fost întrebarea cu care Ciprian Iorga, reprezentantul companiei La Orizont i-a provocat pe fermieri. Având la baza prezentării sale un studiu PWC privind dimensiunea fermelor din România şi eficienţa economică din agricultura noastră, Ciprian Iorga a scos în evidenţă diferenţele mari de productivitate dintre fermele mari şi cele considerate mici. Studiul de caz pe care l-a prezentat fermierilor a fost legat de aplicarea variabilă a fertilizării şi importanţa acesteia, realizat într-o fermă din judeţul Timiş, la cultura de grâu. Studiul evidenţiază diferenţele dintre plante din punct de vedere al sănătăţii acestora, al capacităţii lor de a folosi eficient nutrienţii aplicaţi, ca factor determinant al productivităţii culturii. „Cu ajutorul senzorilor montaţi pe drone putem măsura din 5 în 5 cm sau din 10 în 10 cm, în funcţie de utilajul folosit, astfel încât pierderile prin aplicaţie să fie cât mai mici. Spre deosebire de imaginile din satelit, dronele cu senzori oferă imagini mai precise, nu necesită costuri suplimentare pentru senzori şi avem interpretarea completă a datelor. În plus, convertim hărţile în funcţie de compatibilitatea utilajului“, a precizat Ciprian Iorga. Concluzia studiului a fost că pentru zona analizată s-a reuşit o reducere a inputurilor cu până la 17% prin aplicarea variabilă de nutrienţi, economii brute de 22 euro/ha la fertilizarea grâului şi posibiliatea de a creşte producţia la hectar cu până la 10%.

Hibrizii de porumb pentru performanţă PLUS4GRAIN

Cel care a închis seria prezentărilor a fost dr. Ion Voinea, director produse. Specialistul KWS a vorbit despre calităţile hibrizilor de porumb ClimaControl3 cu toleranţă mare la secetă şi despre modul cum au fost creaţi, testaţi şi selectaţi aici în România, alături de noua generaţie de hibrizi din grupa Plus4Grain, pentru performanţe superioare în condiţii de practici agricole avansate. „Ne-am dat seama că sunt două categorii de fermieri: cei care caută stabilitate, siguranţă şi cei care vor perfomanţă în producţii şi sunt dispuşi să îşi asume unele riscuri. Hibridul ideal de porumb ar fi cel care, indiferent de condiţii, să producă în jur de 16 t/ha. Dar nu există organisme perfecte. Există hibrizi care în condiţii ideale dau producţii foarte mari, dar cad în condiţii mai grele şi alegerea fermierului devine foarte dificilă. Atunci ne-am dus către alt tip de hibrizi, lansaţi cu puţin timp înainte, hibrizi de stabilitate care, în condiţii medii spre bune, dau producţii mai mari decât alţii din aceeaşi categorie. Dar după 7-10 tone în anumite situaţii, pot fi depăşiţi uşor de alţi hibrizi. Noi trebuie să îi selectăm astfel încât în condiţii dificile de mediu să dea mai mult decât alţi hibrizi, iar în condiţii foarte bune să permită obţinerea unor recolte apropiate de hibrizii foarte productivi. Pentru fermierii din a doua categorie, am creat grupa Plus4Grain (Krabas FAO 330, Karpatis FAO 340, KWS Smaragd FAO 350, Konfirmas FAO 360, KWS Cashmir FAO 470). În condiţii foarte grele nu sunt la nivelul celor din ClimaControl3, dar au un comportament rezonabil astfel încât să nu creeze mari probleme în fermă. În condiţii bune şi foarte bune dau producţii foarte mari. Acum simţim că începe să devină complet portofoliul nostru şi că o parte din misiune este îndeplinită. Urmează să vedem cum îi selectăm, cât de adaptaţi sunt, astfel încât să vă satisfacă toate dorinţele“, a spus Ion Voinea. Întrebat cum vede el viitorul în ferme, acesta a răspuns: „Digitalizarea te ajută să vezi cum ai lucrat pe fiecare solă, ce şi cum ai aplicat, ce cheltuieli ai făcut. Poate ochiului i-a placut una, dar datele adunate relevă alte rezultate. Dintr-o analiză multianuală se pot concretiza inputurile care trebuie în fermă. O dronă îţi oferă o imagine clară, fidelă a culturii, te ajută la luarea unei decizii de păstrare sau renunţare la o cultură. Intervenţiile în starea culturală, momentul pornirii irigaţiei, estimare cât mai aproapre a producţiei şi luarea unei decizii în consecinţă pot fi vitale într-o astfel de afacere“.

Ideea generală care s-a desprins la finalul evenimentului, exprimată foarte elocvent de moderatorul întâlnirii, George Buhnici (cunoscut pentru emisiunile TV cu specific IT), a fost că digitalizarea agriculturii există, se întâmplă şi este nevoie de ea. Cum să facem să nu ne afecteze în mod negativ?

Roxana BĂLAN