„La securitatea alimentară nu se face economie. Dacă azi nu intervii, mâine Europa nu mănâncă”

Îngrășămintele joacă un rol semnificativ pentru securitatea alimentară. Producția și costul acestora depind în mare măsură de gazele naturale. În urma invadării Ucrainei de către Rusia, o criză mondială a îngrășămintelor minerale și a energiei afectează în prezent securitatea alimentară și prețurile alimentelor la nivel mondial. În acest context, Comisia Europeană a prezentat în data de 9 noiembrie o Comunicare privind asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor.
Concret, comunicarea anunță lansarea a două noi inițiative: un nou observator al pieței menit să îmbunătățească transparența pieței și o nouă direcție pentru Consiliului European pentru Inovare privind agricultura rezistentă. Acest consiliu pentru inovare va oferi 65 de milioane de euro pentru a sprijini start-up-urile AgTech pentru dezvoltarea rapidă a „inovațiilor deep-tech pentru menținerea și îmbunătățirea randamentului culturilor cu tehnologii ecologice”, în special în domeniul fertilizării. Ambele inițiative urmează să fie lansate în 2023.
O versiune anterioară a planului spunea că Bruxelles-ul le va cere statelor membre să se asigure că producătorii de îngrășăminte pot obține gaze naturale pentru a-și menține liniile de producție în funcțiune, cu speranța că acest lucru ar putea ajuta la reducerea prețurilor și la evitarea întreruperilor în lanțul de aprovizionare. Dar textul adoptat nu mai este la fel de explicit, Comisia „subliniind” că statele membre „pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze naturale” pentru producătorii de îngrășăminte „în planurile lor naționale de urgență în cazul raționalizării gazelor”. Comunicarea stabilește, de asemenea, o serie de opțiuni pentru a sprijini financiar părțile afectate. Aceasta include sprijinul financiar generat prin măsuri precum taxele excepționale și de solidaritate. Fermierii vor putea beneficia de decizia recentă a Comisiei de a majora plafonul pentru ajutorul maxim în cadrul de criză temporară la un record de 250.000 euro. În cele din urmă, Bruxelles-ul dorește ca fermierii să înceapă să aplice îngrășăminte mai eficient, cu scopul de a reduce utilizarea îngrășămintelor sintetice cu 20% până în 2030.
Reprezentanții fermierilor și producătorii de fertilizanți s-au arătat neîncrezători în capacitatea planului CE de a funcționa cu adevărat. „Această nouă comunicare pur și simplu nu reușește să ofere răspunsuri concrete la deficiențele cu care se confruntă fermierii europeni”, au declarat cei mai mari fermieri și cooperative agricole din UE, prin Copa & Cogeca, într-un comunicat.
 
Producția de hrană din Europa s-ar putea înjumătăți, pentru că Uniunea Europeană nu a luat la timp măsuri pentru a combate criza energetică și a sprijini producătorii de îngrășăminte, a avertizat în Plenul Parlamentului European, eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European. „Dependenți de gaz, producătorii de îngrășăminte – substanțe vitale pentru agricultură – sunt în colaps. Fabrici din România, Spania, Lituania, Ungaria și Croația și-au închis porțile, altele au redus drastic producția. Iar din cauza războiului din Ucraina, alternativele s-au împuținat. În ultimul an, doar în cazul amoniacului, 70% din piața europeană a dispărut. Estimările pentru 2023 sunt crunte.
În lipsa îngrășămintelor, producția agricolă europeană ar scădea cu până la 45%. Dacă nu se găsesc soluții urgente și eficiente, dezastrul din sector nu va mai putea fi evitat. Primele semne se văd deja. În țara mea au început să se vândă sau să se sacrifice, animale din ferme. În Europa, fermierii riscă falimente pe bandă rulantă, iar consumatorul va avea în față rafturi goale. Acel consumator pe care Comisia a promis să-l protejeze, acel european pe care Comisia a promis că nu-l va lăsa în urmă.
Solicit Comisiei Europene să rezolve rapid această criză, prin câteva acțiuni simultane, cum ar fi: găsirea unor piețe noi, de unde să poată fi cumpărate îngrășăminte necesare fără taxe de import și identificarea urgentă a unui sprijin financiar suficient care să le permită producătorilor europeni să țină deschise fabricile de fertilizanți.
Iar pe termen mediu, să grăbească legislația privind noile tehnici de ameliorare a plantelor. La securitatea alimentară nu se face economie. Dacă azi nu intervii, mâine Europa nu mănâncă.”
 
Simona Munteanu