La un pas de dezastru- schimbarile climatice

Ultimii doi ani au fost marcaţi de o toamnă secetoasă şi de o primăvară cu probleme. Din acest punct de vedere, schimbările climatice sunt din ce în ce mai des şi amplu discutate pe toate canalele media. Acesta a fost motivul pentru care Administraţia Naţională de Meteorologie alături de Ministerul Agriculturii au organizat, împreună cu Primaria Municipiului Caracal, la data de 24 mai, prezentarea generală a proiectului OrientGate şi studiul-pilot nr. 2 „Măsuri de adaptare la schimbările climatice pentru agricultura din România”.

---

La eveniment au participat doamna Elena Mateescu, director executiv şi coordonator proiect OrientGate ANM, domnul Ion Sandu, director general ANM, domnul Gheorghe Stăncălie, director executiv ANM, domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, domnul Emil Buzatu, DADR Caracal, domnul Dan Ciocan, deputat CD, şi o parte din cei mai reprezentativi fermieri ai judeţului. Discuţiile au fost deschise de domnul Daniel Botănoiu şi au pornit de la vulnerabilităţile pe care le au fermierii mici, fiindu-le dificil să se adapteze la condiţiile în permanentă schimbare. Pe lângă aceste schimbări climatice, fermierii au vulnerabilităţile aduse de volatilitatea preţurilor produselor agricole, ce influenţează mult şi aduc acele minusuri în veniturile agricultorilor.

Din punct de vedere al schimbărilor climatice, domnul Botănoiu precizează că „trebuie să luăm măsuri nu doar în ceea ce priveşte amenajările sau aducerea apei mai aproape de plantă, ci trebuie să avem în vedere şi reconstituirea perdelelor forestiere. Este una dintre măsurile ce poate ajuta la diminuarea efectelor produse de aceste schimbări la nivel regional sau local. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată nici utilizarea unor tehnologii performante pornind de la sămânţa care trebuie să fie ameliorată, tolerantă la secetă”.

Privind cu atenţie anul acesta, discuţiile au continuat, raportându-se la anul trecut, când în luna mai aveam 200 de milimetri de precipitaţii, aveam porumbul şi floarea-soarelui semănate la timp, dar grâul, orzul şi rapiţa au problemele. În 2013, floarea-soarelui, porumbul şi culturile de primăvară au ieşit din perioada optimă cu cel puţin 3 săptămâni, pentru că a fost o avalanşă de precipitaţii. Cantitatea de apă a fost binevenită, dar trebuie să ţinem cont că lunile iulie şi august sunt prognozate ca fiind secetoase.

Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Agriculturii a mai precizat că „pregătirea pe care o facem la nivel instituţional, pentru a preîntâmpina astfel de probleme, este cea legată de amenajarea sistemelor de irigaţii. Extrem de importantă este reamenajarea celor 56 de sisteme de îmbunătăţiri funciare pe care le avem la nivel naţional, care deservesc 800 de mii de hectare. Aceasta este prima măsură pe termen mediu care poate fi dusă către aceste amenajări, şi anume utilizarea fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Pentru perioada următoare ţintim reamenajarea acestor sisteme de irigaţii şi în mod sigur o vom face, nu ca strategie, ci o vom pune în practică, astfel încât apa să poată ajunge în fermă.  Pentru tot ceea ce înseamnă sistemele naţionale de irigaţii, vom avea foarte mare grijă, pentru că am avut deja experienţe triste, de exemplu, la Sadova - Corabia, din cele 54 de mii de hectare din amenajarea respectivă, la ora actuală, după o investiţie de 80 de milioane de dolari, nu mai există nimic. Paradoxal, anul trecut era apă pe canal şi în paralel se forau puţuri la 500 de metri şi se uda din ele. Nu cred că este o abordare corectă. O dată ce există apă în canal, să o folosim, pentru că acele costuri sunt mult mai mici decât ceea ce încercăm noi să facem prin alternativele pe care le avem. În perioada 2014-2020 vom menţine Măsura 125 pentru irigaţii, care a produs un efect benefic în piaţă. Există la ora actuală 100 de organizaţii care au făcut aceste investiţii. Va continua şi măsura legată de perdelele forestiere, deşi a fost puţin mai dificil, din cauza retrocedărilor. Din punct de vedere al pieţei, cred că toate aceste variaţii climatice, cu influenţele care le aduc asupra preţurilor produselor, se adaugă la acel consum în creştere pe care îl avem la nivel mondial. Populaţia fiind în creştere, apar două solicitări suplimentare: cantitatea de hrană şi cantitatea de energie. Trebuie să producem alternative, pentru că în perioada următoare nu o să mai discutăm doar de porumb, floarea-soarelui, soia sau de trestia de zahăr în producţia de bioetanol sau biodiesel. Soluţii alternative există, dar trebuiesc multiplicate, astfel încât să producem şi energie. La ora actuală suntem pregătiţi să luăm aceste măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, ca să putem răspunde, bineînţeles, pe segmente, pentru că trebuiesc realizate investiţii ce nu se pot face peste noapte.”

Despre ceea ce înseamnă schimbări climatice şi cum se manifestă acestea în România ne-a vorbit domnul Ion Sandu, directorul general ANM. Prognozele de lungă durată arătau că în luna aprilie vor fi cantităţi de precipitaţii apropiate de norme. Cantităţile la nivelul României sunt apropiate de norme, numai că au fost doar în prima săptămână din aprilie, iar restul de 3 săptămâni au fost fără precipitaţii. Prin urmare, ce nu pot face prognozele în momentul de faţă este să arate distribuţia în timp, pe termen lung. Din acest punct de vedere, avem un semnal că va fi secetă în lunile iulie şi august, iar lucrurile stau mai prost decât ne aşteptam conform prognozelor. Nu poţi lua măsuri de protecţie sau de limitare a efectelor schimbărilor climatice decât dacă politicienii, fermierii şi populaţia României vor înţelege că nu este o poveste şi că lucrurie pot deveni foarte grave.

Sperăm în continuare că nu se adeveresc prognozele, dar dacă se adeveresc şi, începând din iulie, va fi secetă, vom avea un al 3-lea an consecutiv cu acest fenomen. Aşa ceva nu s-a întâmplat în ultimii 100 de ani. Am avut secetă în 2003, 2007, 1946, dar niciodată 3 ani consecutivi. Trebuie luate măsuri de adaptare în forţă, adică trebuie luată măsura de expropriere, exact ca şi în cazul autostrăzilor. Să se facă perdele de protecţie, dar asta cu o informare a populaţiei în prealabil, deci trebuie mers până la educarea oamenilor, care trebuie să înţeleagă că dacă nu avem aceste perdele de protecţie, o să ajungem să nu avem ce mânca. Prin urmare, dacă nu facem aceste lucruri în forţă, lucrurile vor fi grave.

Simona MUNTEANU

revista, agricultura, evenimente, agrometeo, schimbarile climatice, ministerul agriculturii (madr), dadr caracal, administratia nationala de meteorologie (anm)