Lâna de oaie - mulci şi compost în plantaţiile pomicole, şi nu numai

În cadrul unui proiect coordonat de prof. dr. Florin Stănică, de la USAMV Bucureşti, s-a analizat posibilitatea de a folosi ca mulci unele reziduuri organice, în combinaţie cu trei specii de plante amelioratoare, pentru a creşte calitatea solului.

Speciile alese: Sinapis alba, Phacelia tanacetifolia şi Tagetes patula, unele dintre ele fiind deja cunoscute pentru proprietăţile de combatere a unor dăunători de sol. Toate rezultatele au fost sintetizate într-o lucrare de doctorat, care a vizat cultura de trandafir de dulceaţă în sistem ecologic, a Anei Butcaru, asistent în cadrul Centrului de cercetare pentru studiul calităţii produselor agroalimentare din cadrul universităţii.

Ideea folosirii lânii de oaie pentru a combate buruienile pe rândul de plante (arbuşti, pomi fructiferi, culturi protejate etc.) nu este chiar revoluţionară. Cercetări privind utilizarea reziduurilor de la fabricile de textile au existat şi înainte de 1990, doar că acum acest preţios material natural capătă noi valenţe: aplicarea sub formă de mulci şi compost (obţinut în urma degradării sale pe sol) au dat rezultate uimitoare. S-a constatat astfel că lâna de oaie aplicată pe rândul de plante contribuie semnificativ la îmbunătăţirea calităţilor fizico-chimice şi microbiologice ale solului, baza pentru creşterea rezistenţei plantelor la diverşi factori.

Pe un teren pregătit anterior prin semănarea şi încorporarea a trei plante amelioratoare a fost înfiinţată o cultură de trandafiri de dulceaţă. O parte din rânduri au fost mulcite cu lână, o parte cu talaş şi altele lăsate ca lot martor. S-a dovedit că, pe lângă acţiunea benefică împotriva creşterii buruienilor, asupra microorganismelor din sol, lâna este şi un foarte bun îngrăşământ.

Au crescut valorile conţinutului de azot, potasiu asimilabil, conţinutul de humus, s-a îmbunătăţit pH-ul etc. Astfel, aprovizionarea cu azot mineral a crescut de la 3 ppm la 53 ppm pe parcursul a câteva luni. Conţinutul solului în potasiu potenţial asimilabil a crescut sub acţiunea plantelor amelioratoare şi sub influenţa variantelor de mulci, fiind în general la un nivel foarte ridicat. La rândurile mulcite cu lână, valorile s-au dublat la unele variante faţă de etapa anterioară, ajungând la 800 ppm şi 720 ppm potasiu. Asupra nivelului pH-ului şi a conţinutului solului în humus influenţa a fost net pozitivă: experimentul a arătat cele mai mari creşteri ale plantelor de pe rândurile mulcite cu lână. În valul doi de înflorire, variantele mulcite cu lână au avut mai multe flori. În plus, conţinutul biochimic al petalelor a fost influenţat de modul de mulcire: de exemplu o cantitate mai mare de antociani s-a regăsit în plantele cultivate pe rândurile mulcite cu lână.

Aşadar, lâna şi compostul din lână sau deşeuri de lână se dovedesc a fi materiale eficiente pentru utilizare şi în alte scopuri, atât în plantaţiile pomicole, cât şi la alte plante. Probabil că extinderea testelor la culturile de legume protejate ar da rezultate similare.